sex chat naughty pussy lovers no signup free sexy live web cams for enfield uk free video sex chat with indian girls without login completly free local sex chats femdom chat online without registration

Nicole & Mity: Linz, AT

27 August 2011 - Nunta

Nicole_Mity_cover

Încă o nuntă și interesant este că această nuntă își are începutul la o altă nuntă. Probabil acesta este motivul pentru care Mity, venit la nunta vărului său, a făcut conștință cu prietena cea mai bună a miresei, cu Nicole. Adevărul e că au fost mulți veri, dar tocmai Mity a fost alesul. Au fost și mai mulți prieteni invitați care trebuiau cazați dar dintre toți, tocmai Mity a ajuns să fie cazat acasă la Nicole. Coincidență? Nu! Providență? DAAA ! Toate lucrurile s-au aranjat în așa fel încât să petreacă timp împreună, însă Mity, prea rușinos să poată spune ceva, doar o admira din priviri, lucru ce nu poate trece neobservat unei fete cum este Nicole ;) Nunta a trecut dar nu și sentimentele. La aproximativ o lună, Nicole a primit prin poștă acasă un buchet mare cu trandafiri… Vă dați seama de la cine era, nu? A și găsit un bilețel de la modestul Mity “Dragă Nicole, știu că o iubire adevărată poate exista și la o distanță mare…” Nicole spune că a ghicit de la cine erau florile, chiar dacă biletul nu era semnat. Între timp Mity a făcut rost de ID-ul de mess…  ”Am început să vorbim mult pe net, așa vreo lună. Într-o seară Mity pentru prima oară m-a sunat. Să nu vă spun ce rușinos era la telefon!!! Eu mai curajoasă am început să vorbesc. Așa am aflat că mă sunase ca să îmi spună că în două săptămâni va veni în Austria să mă viziteze. VAAAAI ce emoții m-au apucat!” Mai rămâneau 10 minute până să sosească Mity, iar Nicole la fiecare minut tot se uita în oglindă să vadă dacă este suficient de frumoasă. Iar iar la fiecare 30 secunde verifica intrarea curții ca să îl vadă venind. “Și iată-l !!! Toată lumea prin casă striga agitată, <<A venit! A venit!>> iar în același moment inima mea pulsa la minim 200 :))” Mity a văzut-o și pe loc s-a înroșit, iar Nicole, curajoasă, l-a strâns în brațe… prima îmbrățișare! Ținând cont de toate cele povestite, imaginați-vă emoțiile, curajul și tremuratul genunchilor lui Mity din primăvara următoare când s-a decis, la un frumos castel din zonă, să îi ceara mâna Nicoletei (că inima deja îi aparținea ;).
În povestea lor plină de romantism tainic și priviri furișate, am participat la căsătoria lor. Două firi modeste iar Dumnezeu i-a unit în mod miraculos cum nu se putea mai bine. Am avut onoarea să le cunosc familiile numeroase ale amândurora și vreau să le mulțumesc pentru invitația de a fi fotograful nunții.
Și mulțumesc lui Adi pentru asistență.
.
Cu drag,
Silvia.

Maria & Bogdan: Bucuresti, RO

21 August 2011 - LTD

Bogdan-Maria-Cover-1

“În urmă cu 3 anișori și un pic, fiind în corul facultății, mă pregăteam să merg la un concert, însă, cu câteva zile înainte de plecare mi-a propus surioara să merg într-o excursie la poalele munților Parang lângă Tîrgu-Jiu, unde urma să ne întâlnim cu un alt grup venit de la București. “Va fi frumos … un băiat din Craiova plecat la București este organizatorul” îmi spunea surioara. Nu știu de ce (sau poate știu…) am ales să merg.
L-am observat de cum ne-am întâlnit în gară și ceva s-a întâmplat în acele clipe și da … << A fost dragoste la prima vedere >> Nu credeam în ruptul capului că mi se poate întâmplă mie așa ceva. El, “atent” cu toată lumea, nu m-a observat până a doua zi, când la o plimbare pe înserat am început să ne cunoaștem. La fel s-a întâmplat și pe drumul de întoarcere și … a rămas la Craiova pentru încă 2 zile. Ne-am plimbat prin parc și la sfârșit am făcut schimb de adrese de email. Au urmat apoi două luni parcă de poveste în care au curs râuri de cuvinte între București și Craiova. E-mail-uri scrise de obicei în liniștea nopții, apoi scrisori lungi înfrumusețate cu câte o poezioară pentru mine. Așa ne-am dat seama cât de multe lucruri avem în comun și abia după două luni a îndrăznit să îmi zică: “Maria, eu cred ca m-am îndrăgostit”. Bineînțeles că îl mai tachinez și acum pentru acel “cred” pe care a încercat să îl evite, dar sub influența momentului nu a reușit.
Nu după mult timp ne-am dat seama că vrem să ne căsătorim. Așa că cererea în propriu zisă nu a existat în adevăratul sens al cuvântului. Au trecut totuși 2 anișori până mi-a dăruit inelul de logodnă și …au început pregătirile. Sunt atâtea momente frumoase de povestit… și încă multe vor mai fi.” (Maria)
.
Departe undeva un înger mi-a șoptit
Aproape lângă râu un vis am făurit
Departe undeva inima mi-a vorbit
Aproape lângă râu glas dulce-am auzit
Pe lacul de cuvinte speranța a-nflorit
Pe drum de amintire poveștile-am ”privit”
Prin valuri de cuvinte emoții am simțit
Pe lacul de-amintiri glas dulce m-a vrăjit.” (Bogdan)
.
București, aproape de ora 11. Aglomerația capitalei. Taxi-ul prăfuit oprește în fața Cercului Militar și cu ditamai geanta tehnică în spate caut din priviri pe cei cu care am comunicat doar telefonic și prin mesaje. Iar când într-un final îi văd, uit total de toată agitația de mai devreme… Doi copii gingași și modești. Maria, cu un zâmbet dezarmant, (farmec de care nu este pe deplin conștientă) mă salută și emoțiile îi dau o stângăcie dulce de te face să o iubești. Bogdan, o fire introvertită, devine și mai sfios în fața aparatului. Așa am descoperit două firi care se potrivesc cum mai rar vezi. Încet, încet, din vorbă-n vorbă, cu fiecare fotografie m-am bucurat de cum au început să se relaxeze și chiar să se bucure de sesiunea foto. Mi-a făcut o mare plăcere să petrec timpul cu două caractere atât de gingașe, și chiar alergia (cauzată de praful vechiturilor din interiorul frumosului Cerc Militar) nu a putut inhiba încântarea de a fotografia un cuplu atât de frumos cum este Maria și Bogdan. Regret că nu am putut fi alături de ei în ziua nunții, însă mă bucur pentru ocazia de a le păstra în fotografii amintirea nunții și a dragostei ce o poartă unul pentru altul.
.
Cu drag
Silvia

Iuliana & Eugen: Braila

20 August 2011 - Nunta

COVVERRR

Sta la coadă în magazin și în timp ce degetele conturau inelul din buzunarul blugilor, mintea a început să îi zburde așa cum face de fiecare dată când se gândește la ea. Eugen, un bărbat cu o imaginație bogată, nu își poate imagina ce s-ar fi întâmplat dacă în acea seara de Florar (mai) nu ar fi descoperit cea mai aleasă floare pe care a avut ocazia să o cunoască. 2009 parcă a fost mai ieri. Până acum își amintește cu emoții de refuzurile repetate ale Iulianei de a-l însoți “la o cafea”. Fiecare lovitură dată de refuzul Iulianei, stârneau în Eugen respect dar și o îndârjire puternică de a nu renunța. “După multe încercări, spune Iuliana, am fost de acord să văd ce-i de capul lui Eugen” și nu regretă. “Probabil a cedat psihic la insistențele mele” crede Eugen ;)). “Plimbările lungi prin parcurile Bucureștiului, “asezonate” cu diferite povestiri împărtășite unul celuilalt, au pecetluit evidentul: aveam să îmbătrânim unul lângă celălalt.” La numai o săptămână după prima întâlnire, îndrăgostit până peste cap, și-a împărtășit sentimentele care l-au năpădit. Iar la 550 zile a început “operațiunea Inelul”. Iuliana a plecat într-o călătorie de faceri în SUA iar Eugen, înnebunit de dor a început să caute inelul potrivit și la găsit. Așa a ajuns să umble mereu cu inelul în buzunar, antrenându-se mintal mereu, oriunde. Pe stradă, la coadă la pâine, în mașina, la birou… Chiar și la bere cu băieții !!! În continuu vizualiza momentul în care avea să o ceară în căsătorie. Nu știa exact care vor fi cuvintele și nici unde se va întâmpla, dar era nerăbdător să se întâmple cât mai curând!
.
“La reîntoarcere, am așteptat-o la aeroport și când am văzut-o, după atâta amar de vreme mi-am dat seama că nu mai vreau să petrec nici o zi fără ea și că cele trei săptămâni au fost cele mai lungi din viața mea!!! Nu am mai rezistat. Inelul îl purtam mereu la mine așa că în parcarea aeroportului am îngenunchiat și am cerut-o de nevastă. Răspunsul se subînțelege, căci altfel n-aș fi scris aceste rânduri. :))) Câteodată mai fac un exercițiu de imaginație și încerc să-mi imaginez viața fără Iulia…. Nu am reușit niciodată – numai gândul că era posibil să nu o întâlnesc, îmi dă frisoane.”

Iar eu ca fotograf, vă mărturisesc că nu îmi imaginez cum ar fi fost să nu fi insistat Iuliana cu Eugen să vin la nunta lor. Inițial am zis “Brăila? Ce poate fi interesant la Brăila?” dar atitudinea lor ma convins! Am avut o zi extraordinară și fiecare cuvânt spus despre relația lor este unul de apreciere. Pot să vă confirm că trăirile intense, pline de grijă ale lui Eugen, merg până acolo încât nu voia să o lase pe Iuliana pe un dec mișcător de pe faleză. Cu greu l-am convins să nu își facă griji pentru scumpa sa mireasă și să zâmbească fericit. Iuliana în schimb efectiv exulta de fericire și nu a fost nevoie să îi reamintesc să fie fericită de ziua nunții, chiar dacă a avut și surprize. Am descoperit Brăila pentru prima oară într-un mod unic. Cel mai de “interesant” și de valoare sunt oamenii din Brăila !!! Iuliana și Eugen au fost cireașa de pe tortul Brăilei. Dimineața nunții a strălucit și zăpușeala soarelui nu a fost în stare să inhibe fericirea lui Eugen că își vede visul împlinit. Un vis senin cu ochii verzi ;) Cununia civilă s-a desfășurat într-una din frumoasele clădiri pe care am descoperit-o în Brăila. Iar cununia religioasă la doar 5 minute de plimbare unde am mers împreună cu alaiul nunții. Adevărul e că la biserică Iuliana a început să prindă culoarea lumânărilor, atât de cald se făcuse. Binecuvântarea a răsunat și cu toții ne-am îndreptat spre o frumoasă sală de cinema transformată într-un loc splendid de petrecere. Și s-a petrecut până dimineața cu multă veselie și drag.
.
Mulțumesc dragilor pentru onoarea de a fi fotograful nunții voastre și lui Adi pentru asistență.
.
Cu drag,
Silvia
.
P.S. Și la această nuntă am avut fericirea să lucram alături de echipa Zenus film cu Florian Mirea !!! Uite și filmul nunții!

Claudia & Stefan:

20 August 2011 - Nunta

Claudia-&-Stefan--coperta

Într-o zi, un băiat vizitează locul de muncă al unei fete frumoase. Băiatul curajos o invită la o cafea… Ce face o fată când o persoană necunoscută o cheamă la cafea? Bineînțeles, refuză politicos :D (aceasta a fost prima intenție a Claudiei) Iar dacă acea persoană este Ștefan, un băiat echilibrat, calm, care inspiră încredere… și cea pe care o invită la cafea este Claudia, cea cu care îi este scris să fie împreună – în această combinație, bineînțeles Claudia a acceptat invitația la cafea pentru a se cunoaște mai bine ;) “ Pe măsură ce timpul a trecut  ne-am dat amândoi seama că avem foarte multe lucruri în comun, că suntem făcuți unul pentru altul, că nu putem trăi unul fără celălalt.” După ceva vreme, Ștefan s-a decis și într-o zi de Buna-Vestire, a adus cea mai bună veste. Înarmat cu un inel i-a cerut Claudiei să mai facă un pas alături de el și să accepte să îl însoțească dar de data aceasta nu doar la o cafea, ci pentru toată viața să îi fie alături ca soție. Cineva i-a întrebat la un moment dat cum știi că cel cu care te căsătorești este persoana potrivită. Răspunsul lor a fost: “Nu ști, nu vei  avea niciodată certitudinea. Știi numai ce simți! Simțim că nu putem trăi unul fără altul. Știm că ne gândim mereu la unul la celălalt când nu suntem alături, și ne este dor. Știm că atunci când ne este greu ne sprijinim. Când suntem fericiți, suntem fericiți unul pentru altul. Știm că atunci când ajungem acasă după o zi la lucru ne luăm în brațe și ne ascultăm. Timpul va spune că persoana de lângă tine este potrivită. Viitorul este imprevizibil și în aceasta constă farmecul lui ;)”
.
Mulțumesc dragii mei pentru onoarea de a vă fi fotograful nunții și vă doresc să rămâneți unul lângă altul. Cred că ați găsit persoana potrivită așa că bucurați-vă unul de celălalt. Mulțumesc Adrian pentru asistență.
.
Cu drag,
Sergio.

Sofia & T-Jay: Cluj

14 August 2011 - Nunta

Sofia-si-TJay-Cover

Unul dintre cele mai elegante, stilate și frumoase cupluri din acest an! Dacă nunta lui Adi și Eliza a fost nunta anului pentru mine din cauza că Adi îmi e cel mai bun prieten, atunci aceasta poate fi de-a dreptul numită nunta celui mai frumos cuplu! Din momentul în care T-Jay mi-a deschis ușa și am văzut freza lui stilată :D, mi-am dat seama că așa un mire frumos încă nu am avut anul acesta! Sunt sigur că la nunta lui au plâns multe fete nemăritate =)))) Dar nimeni nu i-a lăsat vre-o amprentă pe inimă așa cum a făcut-o Sofia. Nu are rost să ascundem, că noi băieții, în primul rând observăm frumusețea unei fete, și numai după aceea – trăsăturile frumoase de caracter. Știind asta pot să vă zic cu siguranță, fără sa întreb pe nimeni, că T-Jay s-a îndrăgostit de Sofia din prima vedere! Arată ca o stea ruptă din cer, iar stilul ei deosebit, șarmul și caracterul ei blând înfrumusețează asta la nesfârșit. Pe frumoasa de Sofia am observat-o încă de la nunta Lorei & Ninio. Și după cum nunta lor a fost o experiență extraordinară și atitudinile lor m-au copleșit, când am primit mesajul că acel cuplu deosebit Sofia & T-Jay se căsătoresc, mi-am spus că NEAPĂRAT trebuie să ajung la nunta lor – pe post de fotograf ;) Bucuria a fost mare că și ei își doreau același lucru!!! Povestind despre ei doi, am uitat să zic de buna-dispoziție care am vazut-o și încrederea în dragostea Lui Dumnezeu – orice nu s-ar întâmpla! Imaginați-vă o nuntă amenajată fabulos în aer liber, totul pregătit pentru un timp perfect afară. Toate acestea însă ar fi în zadar în cazul unei ploi, nu?… Iar acum imaginați-vă: un cer albastru și soare prietenos pe toată durata ședinței foto. Iar exact înaintea cununiei religioase, când totul aștepta intrarea miresei, se declanșează o furtună !!! Decorațiile încep să se scurgă sub torentul de ploaie. Nu a rămas nimic de făcut decât să ne ascundem rămânând fără eleganța și frumusețea locului pregătit pentru binecuvântare :(. În timp ce eu fotografiam șuvoiul de ploaie în toată splendoarea lui, Adi (asistentul) a făcut o fotografie Sofiei în timp ce aștepta ascunsă un semn să între în sală. O să vedeți acea fotografie în slide-show, dar nu veți vedea în ea nici umbră de tristețe, părere de rău sau frustrare. Pe fața Sofiei strălucea un zâmbet încredințat de dragostea lui Dumnezeu și a lui T-Jay. Zâmbet ce nu a dispărut pe toată durata cununie religioase, chiar și atunci când tunetele concurau cu vorbele predicatorului.  În acele momente mi-am amintit de citatul din Biblie  ”Apele cele mari nu pot să stingă dragostea, şi râurile n-ar putea s-o înece” (C.Cântărilor 8:7) Iar după câteva ore norii greu au dispărut, a ieșit soarele și un stol enorm de cocostârci ce zburau deasupra, s-au așezat în liniște la doar la o sută de metri… peste tot mărgele de prospețime decorau natura și în inima mea am simțit un nou val de mulțumire lui Dumnezeu pentru marele har care mi-a fost dat să fiu mereu alături de oameni minunați prezent la asemenea trăiri profund emoționale.
Mulțumesc Sofiei cu T-Jay pentru onoarea de a fi fotograful nunții lor și lui Adi pentru asistență.
.
Cu drag,
Sergio.
.
De la Sofia:
“Ahhh, cum poate o femeie să-și scrie povestea de dragoste în doar câteva fraze? E greu, foarte greu… pentru că aș putea să fac un roman cu trăirile noastre de până acum. Povestea noastră de dragoste a început în toamna anului 2008, toamnă de care-mi voi aduce mereu aminte fără a mă gândi prea mult la ea. Am simțit încă din primele dăți în care l-am întâlnit, că există ceva în el special, mult mai special. Mi-am deschis inima și l-am lăsat să ma cunoască și în cele mai frumoase și bune stări ale mele, cât și în cele rele. Da, cred că asta m-a atras și la el. Era el însuși, nu încerca să fie altcineva. Dumnezeu îmi arăta prin fiecare pas pe care-l făceam, ca El are un destin pregătit pentru mine și el. N-aș fi avut cum să nu ne îndrăgostim. Dacă fetele au o listă cu “must have” pentru viitorul soț, atunci T-Jay le-a bifat pe toate pentru mine!!! Se spune să ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să se întâmple, și mi-am dorit bine!! Nu pot uita și unul din cele mai importante momente de la începuturi – ziua în care am vrut să facem oficială relația noastră, el punându-mi cea mai neașteptată, dar extrem de entuziasmantă întrebare: “Vrei să fii prietena mea ca mai apoi să-mi fii soție?”. DA, asta-mi doream. O relație serioasă cu un băiat serios. Cererea în căsătorie a avut loc într-o zi perfectă de început de toamnă. Am ales să ne plimbăm fiindcă știam că nu ne mai e dat să prindem zile așa perfecte în timpul respectiv. El purtase inelul de câteva zile la el în buzunărelul micuț dintr-un alt buzunar. Fără cutiuță, să nu cumva să mă prind eu.  Nici el nu s-a gândit că mă va cere în ziua aceea, el doar/aștepta momentul potrivit să se întâmple. M-a întrebat unde vreau să mergem. Culmea, am ales locul primei noastre întâlniri. Am povestit mult, ne-am distrat împreună, am râs, până… a venit momentul să ne facem câteva fotografii împreună (cum facem noi mereu, să avem amintiri în locurile noastre). Mi-a făcut el mie și după câteva fotografii mi-a cerut să-i fac și eu lui. Mdaaa, eu mă distram, n-aveam stres. Dădeam zoom pe fața lui și făceam poze, până am văzut că nu mai stătea atent la poze. Dintr-o dată, când să apăs butonul, ghiciți ce am prins în poză?! T-Jay cu inelul meu preferat, în mâna lui!!! M-a luat un foc din interior, am rămas blocată, abia puteam să respir și tot ce puteam spune de repetate ori era: “Nu pot să cred!!”. Scumpul s-a pus în genunchi și mi-a oferit inelul împreună cu întrebarea mult așteptată. Eu bineânțeles că am zis DAAAAAAAAA!!! Cum am zis “Da”, T-Jay a luat atitudine spunând: “Acum hai să căutăm un restaurant!”

Denisa & Albert: Poiana Brasov

14 August 2011 - Nunta

Denisa-&-Albert--cover

Internetul este o lume virtuală. Și de obicei puțină credibilitate oferă megabiții care au devenit un fel de mesageri ai noștri. Prin același sistem poți afla că în celalalt capăt de lume s-au petrecut nemaiauzite. Nu cred că S. Morse s-ar fi gândit vre-odată cât de mult vor avansa sistemele de comunicare și cum vor ajunge oamenii să transmită mesaje, și mai ales ce fel de mesaje ;) Și mai ales nu cred că Ministerului Apărării al SUA și-a imaginat că sistemul inventat de ei în 1965 va fi folosit la nimic legat de apărare sau război, ci în domeniul dragostei… Spun asta pentru că Denisa și Albert sunt împreună pentru datorită internetului. Totul a început la distanță – Denisa în Italia, Albert în Spania… Îi despărțeau 2000 km dar dragostea nu știe ce e distanța și nici nu ține cont de frontiere. “Putem spune că primele luni a relației au fost cele mai grele pentru că mereu simțeam nevoia de a vorbi, de a ne vedea. Tânjeam după o îmbrățișare, ceea ce în cazul nostru nu se putea. Dragostea începea să crească din ce în ce mai mare. Simțeam nevoia că trebuie făcut ceva mai mult în relația asta.”
.
Greu s-au scurs clipele până la majoratul Denisei. Iar când aceasta s-a întâmplat Denisa a decis să își ia viața în mâini și să plece. Într-o zi și-a făcut bagajul, și cu binecuvântarea părinților a plecat la unchii săi din Spania (care din întâmplare stăteau în același loc unde era și Albert. Nu a fost greu procesul de mutare, pentru că Albert (fericit de schimbare) a susținuto foarte mult! “În 4 ani de fericire și neînțelegeri ;)) am descoperit cât de dulce e viața împreună, cât de mult se iubesc și că nu putem trăi unul fără altul.”
.
După multe întrebări din partea Denisei “Când îmi ceri mâna?” cu același răspuns din partea lui Albert: “Mâine…” am primit un mail de la Denisa în care m-a invitat la nuntă, a rezervat ziua chiar dacă încă nu avea idee când va veni acel mâine… Așa am ajuns la o frumoasă nuntă în Poiana Brașov.
.
Vă mulțumesc pentru onoarea de a fi fotograful nunții voastre și lui Adrian pentru asistență.
.
Cu drag,
Silvia.