Cristina & Marius: Bucuresti

14 May 2011 - Nunta

Cristina-&-Marius-cover

“Love has nothing to do with what you are expecting to get, it’s what you are expected to give — which is everything.” (author unknown)
Despre noi… știu sigur că nu o să devenim “serioși” niciodată (și nici nu ne dorim asta) pentru că ne place să trăim fiecare zi cu gura până la urechi. De la Marius (cea mai jovială persoană pe care am cunoscut-o vreodată) nu știi niciodată la ce să te aștepți. E greu de înțeles când vorbește serios sau nu pentru că este extrem de spontan. Nici măcar cererea în căsătorie nu a fost ceva planificat – stăteam împreună în bucătărie și pălăvrăgeam când pe Marius la luminat întrebarea:
- Auzi… noi când mai facem nunta?
- Adică, mă ceri oficial în căsătorie?
- Ei… lasă asta, ce, mai aveai vreun dubiu?
- Stai un pic. Așa, simplu, fără inel?
Cam așa a fost și m-am trezit rapid cu un inel pe deget, făcut “la comandă” din staniolul unei ciocolate de pe masă. Deci… clar, cel mai frumos inel ever, chiar daca nu pot sa îl țin pe deget mai mult de un minut pentru că fac alergie de la el :))).
Aaaa… și dacă vreți să aflați varianta scurta a poveștii noastre fericite, rețeta este foarte simplă:
- se ia cea mai draga verișoara (a mea), prietenă în acelasi timp cu Marius, care ne introduce unul – altuia;
- se petrece una bucată seară împreună la un party, când Marius pare că este “interesat” de o prietena de-a mea, așa că eu mă supăr și devin inabordabilă;
- în ajun de Anul Nou se face un drum surpriză de către Marius pe frig si zăpadă până la munte (unde eu schiam cu prietenii) și se petrece un revelion pe cinste;
- se începe un an nou fericit așa cum de fiecare dată îl începem pentru a mai sarbatori încă un an petrecut împreună.
Și totul se asezonează cu o nuntă ca-n povești (pe care am mai face-o încă o data că ne-am distrat pe cinste) și… iată rețeta fericirii noastre!
Marius, Cristina (și Ira, cațelușa noastră)”

Fiecare avem o listă de priorităţi în capurile noastre. Şi eu am una. Iar în aceasta niciodată nu s-a aflat nimic legat de Hollywood. Chiar dacă îmi plac filmele bune şi înţeleg fenomenul că: “Acolo este leaganul blockbuster-elor”.  Mă înroşesc şi încerc în orice fel să mă ascund atunci când sunt filmată, nu suport să fiu în centrul atenţiei, prefer locul în spatele aparatului foto :D (ei, mai am momente de vitejie când fac pe maimuţa în faţa camerei, însă în general mă sfiesc când cineva îmi acordă atenţie). Din acelaşi motiv nu îmi place să sărbătoresc ziua mea de naştere acasă, prefer să plec undeva şi să fac ceva pentru alţii. Iar în meseria noastră, cu siguranţa găseşti de lucru mereu ;))) Probabil obişnuinţa îmi vine de la părinţii mei care de fiecare data la zilele lor de naştere merg la azilul de bătrâni şi fac acolo masa de sărbatoare pentru toţi. Eu însă îmi petrec ziua la nunţi, e ceva mai vesel :)) Iar cum la nunţile vesele de la Bucureşti se petrece de pe-o zi pe alta, de minune s-a potrivit că anul acesta de ziua lui Adi 14 mai până de ziua mea 15 mai, să fim invitati la nunta Cristinei şi a lui Marius care a durat exact de pe 14 până pe 15 ! Iniţial i-am zis lui Adi să stea acasă, să fie alaturi de familie, însă nu l-am putut convinge, şi a zis că preferă şi el să fie alături de oameni cărora să le poată face ziua mai frumoasă. Şi mi-a fost de maaaaaare ajutor Adi în acea zi şi mie şi lui Marius şi Cristinei. Aşa că în această postare povestesc de 3 petreceri în una. Cele mai distractive la care am fost, dintre care 2 dintre acele 3 erau în cinstea fotografilor :)))
În mod normal nu aş povesti toate acestea dar altfel nu ştiu cum să vă descriu caracterul Cristinei şi al lui Marius plin de farmec şi multă generozitate lipsită de orgoliu. Unde aţi mai vazut ca la o nuntă mireasa să distragă toată atenţia de la evenimentul nunţii ei la oricine/orice altcineva. Nu doar prin amintirea unui alt eveniment, ci chiar prin anunţarea/denunţarea publică a doi omagiaţi/fotografi ce se distrează la nunta lor ?!? Şi aceasta nu este totul. La intersecţia zilelor noastre de naştere, adică la ora 24, au intrat în sala chelnerii cu 2 torturi pentru fotografi !!! Fiecare tort purta numele “inculpatului”. Nici nu ştiu când în loc de aparat m-am trezit cu tortul în braţe ce-mi purta numele :))) Am avut parte de cea mai tare petrecere de zile de naştere ever !!! Şi asta datorită Cristinei cu Marius. Era ca într-o bucată de film “super tare” şi aceasta este wow pentru că mie îmi plac filmele bune. De ce? Pentru că sunt inspiraţionale, aduc încărcatură emoţională, au multe efecte speciale (pe care abia le aștept ;)) și îmi înaripează mintea… Iar uneori, ca odinioară în copilărie, mă visez şi eu în acele imagini, iar noaptea visez ceea ce ziua îmi închipui pentru că încărcătura emoțională transcende ecranul și intră în inima omului.
La o astfel de încărcătură emoţională mă refer când imi amintesc de Cristina şi Marius. Îmi amintesc de nunta lor şi de ei doi ca de un film EXTRAORDINAR/MEGA/FOARTE BUUUUUUN!!! Singura diferență este că tot ce s-a întamplat în ziua aceea a fost “for real” şi nu se poate reface acea zi unică, ieșită din orice tipare. De ce am pomenit de Hollywood mai devreme? Pentru că melodia de slide-show îi poartă numele iar (Michael Buble – unul din interpretii preferati a Cristinei & Marius, care este şi pentru mine unul dintre preferati) spune: “Love what is true and the world will come to you …. Keep it in your head, baby, Hollywood is dead :)))” Hollywood-ul chiar ca ‘pălește’ prin comparaţie cu bucuria autentică la care am participat. Toţi au venit în jurul lor pentru a le urmări Dragostea explozivă. Am rămas cu impresia că am facut parte din ceva mareţ, o senzaţie extraordinară. Şi până acum când mă gândesc la nunta lor, zâmbesc cu gura până la urechi şi mai vreau odată la nunta lor!!! Cel mai frumos lucru însă e ca nimic nu era ca pe platoul de filmare, totul a fost live, improvizat şi trăit la maxim nu doar de actorii principali, Cristina şi Marius, ci şi de toţi cei care i-au înconjurat. De toată lumea care a venit să le fie alături. “Baby Hollywood was there” (sper să nu deranjeze pe nimeni că am schimbat cuvintele ;))
Nu cred că am avut parte de un cuplu mai relaxat şi mai distrat ca ei… Încă de dimineaţă Cristina m-a captat cu un zambet contagios şi o pereche de ochi ameţitor de albaştri. Prindea orice în jurul ei procesând instant pentru a scoate un hi-hi cochet sau un ha-ha exploziv!!! Ca sa nu mai zic de Marius… Din momentul întalnirii şi până noaptea, (a zambit, e putin spus) s-a distrat strigând mereu “Party!!!!” A fost greu de convins să stea serios locului :)))) Imaginaţi-vă cum Cristina se îmbracă, totul frumos și elegant, la care apare Marius, în halat de baie, îndrugând ceva ce se dorea a fi japoneză și gesticulând gălăgios în stil karate =)))) Ca să nu mai povestesc demonstrația “kung-fu-shoes” de la repriza “îmbrăcatul mirelui” =))) În acelaşi spirit am ajuns la biserică (unde Cristina era să leșine, nu ştiu dacă de emoţii sau pentru că nu a apucat să mănânce). Și mai spre seară am ajuns în sfârșit acolo unde se visa Marius încă de dimineață – la Party!!! Decorul tot a fost gandit şi regândit de la frunzele colorate de pe farfurii, până la lumina ambiantă care să se asorteze cu acestea! La intrare am fost surprinsă de o ramă enorma ce încadra câteva rame mai mici cu fotografii de-ale Cristinei cu Marius. Iar dupa scările elegante spre sala invitaţii erau ispitiţi la o masă superbă şi delicioasăăăăăă de dulciuri, în compania unui quartet elegant cu un portofoliu deopotrivă de vesel şi solemn. În zambete şi foarte multa fericire au sosit toţi invitaţii şi a urmat dansul Mirilor. Coreografia, muzica, feţele lor, aplauzele şi strigătele fulminante totul a fost extraordinar!!! Ieşit din orice tipare pot spune că dansul lor a fost printre primele cele mai deosebite, spontane, improvizate dintre cele pe care le-am vazut! E de prisos să vă spun cum a fost… Oooooh, ar fi trebuit să fiţi acolo ca să gustați intensitatea bucuriei, veseliei, emoţiilor! Când a intrat tortul mirilor, superb şi deosebit ca ei doi, aveam pe faţă expresia: “nu se poate… aşa repede a intrat tortul miresei?” Asta chiar dacă era deja spre dimineaţă. Nu am simţit când a trecut timpul şi toţi ne-am fi dorit să mai stăm alături de Cristina şi de Marius, mai ales ca JukeBox făcea sala să freamete de sărit şi petrecerea a ţinut până la 8 dimineaţa :))
Adi, mulţumesc că de ziua ta nu ai stat acasa ci ai venit să te distrezi cu noi ;)) Ca să nu mai pălăvrăgesc mult, luaţi nişte PopCorn şi urmăriți un blockbuster de milioane – Cristina & Marius !!!
.
Cu mare drag,
Silvia & Adi