Bastrighina: Chisinau, MD

25 May 2012 - O zi

Bastrighina_cover

Probabil fiecare în viață, la un moment dat, decide că nu merită să ai prieteni pentru că… nu merită. Iar eu nu fac exceptie la decepții existențiale, deci a venit acel moment și în viață mea și am decis că toate prietenele sunt bune dacă se opresc exact la momentul de amica, și-atât. Nu voi dedica prea mult timp să vă spun cum ne-am cunoscut în liceu când într-a 10-a am ‘picat’ intr-o colectivitate competitiva si foarte geloasă, iar una dintre colegele mele de clasă a decis cu o alta că sunt “dusă cu pluta” :)))))) Concluzia a fost că ne-am împrietenit și așa am ajuns obligat-forțat să am o amică în clasă, iar această amiciție a trecut într-o prietenie ce ține de peste 10 ani.  Modestă și timidă (a fost)  în a-mi spune sutele de momente care o făceau să plângă și să se supere pe mine când mă aștepta să ne întâlnim pentru a mă ajuta la chimie, iar eu intârziam cu minim 30 minute ;))) știe ea de ce chicotesc. Au fost muuuulte momente de supărare, bucurie, mânie, furie,  lacrimi și împăcare, toate petrecute într-o bancă de liceu + facultate. Mereu împreună încât și decanul facultății ne confunda numele de familie și dacă o vedea doar pe una dintre noi, imediat întreba “unde-i cealaltă?”. Și nu mai spun că toți  începuseră să ne și boteze cu diverse personaje pereche…. =))))
Toate momentele le-aș păși cu răbdare, încă odată, de dragul Prietenei mele celei mai bune, Bastrîghina! Aaaa, să nu credeți că așa o cheamă, este Tatiana în pașaport, iar Bastrîghina este de alint, derivat de la numele de familie :P Plâng acum când scriu și îmi amintesc de cele mai scumpe momente din viață când am descoperit o atitudine puternică, un caracter constant, o dragoste altruistă și un om pe care îl trimit oriunde așa cum m-aș duce eu și știu că “va fi bine!”.
O iubesc pentru că îmi spune ce crede, pentru că ceea ce crede nu impune…
O iubesc pentru că renunță la ce-i al ei pentru cei pe care îi iubește, și nu renunță la cei pe care îi iubește chiar dacă aceștia ar renunța la ea…
O iubesc pentru că atunci când toată lumea întoarce spatele, ea rămâne cu fața spre Dumnezeu…
O iubesc pentru toate momentele care nu ar fi existat fără ea și dacă ar fi existat, nu ar mai fi avut acea valoare…
O iubesc pentru că îmi este prietenă, chiar și până acum. Știu că orice nu s-ar întâmpla, pot veni sincer la ea, la orice oră din zi sau noapte, și mi-ar fi alături, spunându-mi adevărul, sau tăcând atunci când e cazul, fără a cere explicații întrebându-mă de ce de jumătate de an nu i-am scris sau sunat!
O iubesc pentru că de când m-am apucat de fotografie (vreo 4 ani), a așteptat cu răbdare să vină ziua (în 2012) în care să îi fac și ei câteva…
O iubesc fără motiv – pentru că Dumnezeu mi-a dăruit-o ca prietenă.
Paul Arden zicea: ” Efortul de a ajunge să te împaci cu lucrurile pe care nu le intelegi le face cu atat mai valoroase pentru tine cânnd ajungi sa le pricepi.” Pentru mine prietenia noastră a fost o nebuloasă tare mult timp :)) iar acum este de maaaaare valoare…
Știu că nu i-a fost ușor (și oamenii care sunt în jurul meu știu asta :D) dar apreciez fiecare an de prietenie pe care uităm să îl celebrăm și care merită tot fastul unui adevărat eveniment !!!
.
Te iubesc,
Silvia.
P.S. Să știi Bastrîghina, știu când e ziua ta, e în 26 mai (mâine) dar eu voi fi la nuntă și vreau să fiu prima care îți spune LA MULȚI ANI !!!