Am cunoscut marea familie Lazăr în timpurile când și eu visam la nunta mea … Colindam România în lung și-n lat cu rucsacul în spate, mărind factura la telefonul împrumutat cu fiecare km parcurs pentru că inima mea era în Chișinău, cu Sergio. Iar cele 5 surioare și un mic frățior mi se păreau prea mici ca să înțeleagă sentimentele mele de logodnică. Așa că mare mi-a fost mirarea când Dana, (prietena mea și mama Georgianei) m-a sunat să îmi spună că se mărită una din fete :D Sincer, nu aveam imaginea clară care dintre micile prințese se mărită, și mi-am dorit să o cunosc măcar din povestea de dragoste:
“Încă de la începutul liceului mi se strecurau gânduri despre ZIUA la care noi fetele visăm. Cu atât mai mult cu cât începuseră nunțile în familia Lazăr. Doua lucruri îmi aduc aminte cu siguranță: 1. spuneam că la sfârșitul anului 2 sau 3 de facultate voi spune “DA” în fața altarului chiar dacă nu îl întâlnisem pe Făt-Frumos și 2. îmi alesesem fotografii de nunta (încă de când am descoperit echipa bySergio). A venit și momentul în care eram Boboc din nou: oraș nou, colegi noi, locuință nouă. Cred că aici a deschis Dumnezeu cartea Poveștii noastre de dragoste și a început să scrie. Aici (în Timișoara) l-am cunoscut pe cel mai iubit dintre pământeni (atât de mine cât și de Creatorul sau). L-am cunoscut la un grup de studenți pe care el îl conducea. M-au atras de la început calmitatea lui, modul iubitor în care îi trata pe cei din jur și nu în ultimul rând relația lui cu Dumnezeu. Să nu uităm de dinții și zâmbetul lui, defect profesional fiind studentă la Stomatologie :))). Marius este tipul romantic, mereu reușea să mă surprindă cu ceva, și trebuie să recunosc că ador asta la el. La fel a reușit să mă surprindă cu cererea în căsătorie. Zâmbesc când îmi amintesc cât de bine a planificat totul încât nu am bănuit ABSOLUT nimic. În centrul Timișoarei, sub privirea atâtor bănățeni, iubitul meu a îngenunchiat în fața mea. Nu realizam ce se întâmplă, se întorceau prietenii noștri cu pancarde cu literele care urmau să formuleze întrebarea cea mai emoționantă din viață mea: Georgiana, vrei sa fii soția mea? Din cauza emoțiilor și a pulsului accelerat pe care îl simțeam în fiecare arteră, următoarea secvență pe care mi-o amintesc este ca am spus DA din toată inima. Îl iubesc din toată inima și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mi l-a dăruit.” Georgiana
.
Chiar dacă nu mă gândeam încă din perioada liceului sau a facultății la ziua nunții, ci mai degrabă la prima bicicletă, prima mașină care o voi avea … în momentul în care cunoști persoana specială începi să te gândești tot mai mult la ea și mai ales la acea zi în care amândoi vom spune DA și vom începe o viață minunată în doi ;). Eu am început să mă gândesc la ziua în care voi spune DA din momentul în care am cunoscut-o pe GYA, o fata specială și minunată.
De atunci totul s-a schimbat… am început să mă gândesc tot mai mult la ea și mai ales la ce să fac pentru ca ea, să se simtă apreciată, fericită în prezența mea. În fiecare zi eram preocupat de felul în care mă comportam în prezența ei… de modul în care îi vorbeam… de gesturile pe care le făceam… pentru că îmi doream ca ea sa mă privească la fel.
La scurt timp după ce ne-am cunoscut, am început să ieșim tot mai des într-un grup mai restrâns și astfel am reușit să o cunosc mai bine și să îmi dau seama tot mai mult că ea e sufletul meu pereche. Într-o zi mi-am luat inima în dinți și am invitat-o la o plimbare pe malul Begai unde i-am mărturisit ceea ce simt pentru ea și intențiile pe care le am cu privire la noi. Și ce bine m-am simțit când am aflat că și ea simțea la fel. Chiar dacă am speriat-o putin prin seriozitate și intențiile pe care le aveam de la prima întâlnire, am început o relație foarte frumoasă din care nu lipseau momentele speciale, romantismul, surprizele, seriozitatea. Îi mulțumesc Lui Dumnezeu că am cunoscut-o și pentru că am întemeiat o familie atât de binecuvântată.
.
Greul avea să vină în momentul în care m-am hotărât să o cer de soție: transpirații, repetiții în fața oglinzii, alegerea inelului, modul în care s-o cer… prieteni chemați în ajutor. Dar totul a fost perfect – am dorit să o surprind… asta am făcut și în plus de asta a mai spus și DA!!! Eu am urlat de fericire în centrul Timișoarei ( pentru că acolo am cerut-o) “a spus daaaaaaaaaaaaa”. Sincer să fiu, nici eu nu mă recunoșteam, însă bucuria era prea mare.
Au început pregătirile de nuntă și astfel pe data de 28 iulie 2013 am spus DA în fața Lui Dumnezeu, a familiei și a prietenilor. Din tot sufletul o iubesc pentru că: e cea mai minunată, e frumoasă, dulce, scumpă, iubibilă și nu în ultimul rând deșteaptă. O iubesc pentru că are grija de mine și pentru că e cea mai buna bucătăreasă :D” Marius
.
M-au copleșit sincer acești doi copii. De la maturitatea lor în perceperea unei relații serioase și ce implică aceasta până la cele mai mici detalii. Vă mulțumesc pentru onoarea de a fi fotograful nunții voastre și Bastrighinei pentru asistență.
.
Cu drag,
Silvia.