Imaginați-vă cum se poate face cunoștință pe internet? FB? Skype? … Oricare ar fi metoda, nu mi-am putut imagina că o relație temeinică și serioasă se poate naște pe un status invizibil :)) Curioși? Stați să vă explice Valy. Și de fiecare dată sunt plăcut impresionată de inspirația unui bărbat în povestea de dragoste:
.
“M-a atras mesajul ei de la descriere; “Oamenii se definesc după felul cum renunță!” fapt ce m-a ambiționat să aflu cine poate zice așa ceva, înseamnă că nu mă cunoaște pe mine, și sincer vă spun, eu nu mă dau bătut cu una cu două, ca să nu zic niciodată.
00:30 ora Irlandei, 02:30 ora României.
Eu: Salut. Ce faci?
Ea: Sunt căsătorită.
Eu: Nu te-am întrebat dacă ești căsătorită, ci ce faci tu?
Ea: Nu am timp, învăț.
Eu: La ora asta? Tu trebuie să fi o fată foarte harnică?
Sprea mirarea mea, m-a adăugat în lista ei de prieteni, și de fiecare dată când intram pe Skype vedeam că este online și bineînțeles mesajul “Oamenii se definesc după felul cum renunță!” care îmi tăia răsuflarea și totodată curajul să o bag în seamă, să nu mai zic că primul lucru care mi-a zis a fost “sunt căsătorită” ceea ce urma să aflu mai târziu că nu era adevărat, dorea numai să scape de insistențele mele.
În mintea mea îmi tot ziceam că este imposibil ca o fată așa de frumoasă să nu aibă prieten, ceea ce urma mai târziu să aflu că ieșise dintr-o relație ce a durat ceva timp, spre bucuria mea.
Încet, încet am prins aripi și am început să-i scriu, și ce puteam să întreb decît, cum merge cu învățatul dimineața când găinile dorm? Am început să-i pun tot felul de întrebări numai cât să aflu mai multe detalii despre femeia, care în viitorul apropiat urma să mă facă cel mai fericit bărbat din lume, devenind soția mea.
Abea așpteptam să treacă ziua și să vorbesc cu fata care era tot timpul acolo și mă ascultă spunându-i vrute și nevrute.
Zeci de ore petrecute în fata calculatorului cu povești, amintiri și de o parte și de altă, istorii, preferințe, copilării, glume, uneori și lucruri mai serioase. Treptat s-a creat o intimitate, una nespusă, dar simțită de ambele părți.
Momentele în care am conștientizat că amândoi am trecut la un alt nivel al relației au fost cred eu cele mai intense din viața mea. Război, fluturi în stomacul meu și mii de bătăi pe minut, le mai simt și acum la aceeași intensitate.
A urmat apoi ca eu să iau marea decizie de a străbate Oceanul Atlantic să văd ce se ascunde cu adevărat în spatele computerului într-un colț din România. După 14 ore călătorind cu trenul București – Cluj, cu multe semne de întrebare ce să zic? Și ce să fac când ochii noștri se vor întâlni? Ajung să cobor din tren și să rămân “speechless” și zâmbitor, pentru un timp îndelungat, în fața mea se află o ardeleancă absolut superbă, înaltă și cu păr lung, pe spate așa cum îmi doream să văd și cum astfel niciodată nu mi-am imaginat.
.
Multe luni au trecut acceptând relația la distanța din `N` motive neștiute, până într-o bună zi când am realizat că nu trecea o clipă fără să nu îmi doresc a ști, ce face cealaltă jumătate, ființă din mine în celălalt colț al lumii. Într-un final fericit m-am decis să le zic părinților mei adoptivi, că a sosit momentul să mă reîntorc în România pentru ceva timp dacă nu pentru totdeauna, deoarece cealaltă jumătate din mine a rămas în România de la ultima mea vizită.
De la discuții cu tema “Familia” ajunsesem să ne visăm nunta. Cererea în căsătorie s-a lăsat mult așteptată “mai era puțin și mă cerea ea” însă a avut loc exact când se aștepta mai puțin, cred eu.
Pe data de 10 August 2013 a avut loc și mijlociul eveniment, eu fiind un împătimit al sporturilor extreme am zis să sărbătorim un nou an împreună untr-un mod mai aparte și anume “Adrenalino-Valy”. Am organizat în cel mai mic detaliu, marele zbor cu parapanta, ceva nou pentru amândoi, în așa fel încât, atunci când aterizam eu să o aștept în genunchi și rostind întrebarea pe care multe femei își doresc să o audă lă momentul potrivit în viață.
.
Ziua de 10 August este o zi speciala, deoarece am fost norocos să primesc răspunsul cel dorit de fiecare bărbat și anume “DA”. Nu am crezut în tainele și miresmele căsătoriei până am cunoscut-o pe “the special one”.
Anul 2013 pentru noi a fost anul schimbărilor majore în viața noastră. Ne-am mutat în Germania unde profesam amândoi în domeniile noastre, a avut loc și “marele eveniment” unde alături de familie și cei dragi nouă, ne-am unit destinele în fața Lui Dumnezeu, și acum că suntem un întreg, avem puterea, încrederea și susținerea celuilat că putem realiza totul în viață dacă ne dorim cu adevărat.
Ceea ce ne caracterizează pe amândoi este dorința de a da o mână de ajutor celor nevoiași. Nimic nu ne oferă o bucurie mai mare, o liniște lăuntrică și echilibrul de zi cu zi decât acel moment când în suflet știi că a trecut încă o zi din viața ta și ai făcut o mică diferență în această lume mare. Nu suntem perfecți, nu suntem un exemplu pentru nimeni și departe de a fi cei mai buni, însă nu adormim seara fără să nu ne împreunăm mâinile, în genunchi căzând și mulțumind pentru ziua ce a trecut cu bune și cu rele și cerând mereu să ni se dea șansa de a ajuta pe cei din jurul nostru.
Va dorim o zi binecuvantata !!!
Cu stima,
Fam. Barry Valentin & Lavinia.
.
Aici doresc să vă spun despre un mail cu totul deosebit pe care l-am descoperit în luna mai 2012. Puțini, foarte puțini sunt cei care odată cu vârsta vor păstra visele de copil în inimă și vor munci la realizarea lor. Lavinia, o fată cu suflet FOARTE mare de mică a avut 3 vise: 1. Când o sa ma fac mare, o să mă fac doctoriță ca să șterg lacrimile de pe fețele oamenilor (în mintea mea, toți oamenii care plângeau, sufereau… deci erau bolnavi și aveau nevoie să fie vindecați :)) 2. O sa am 5 copii (nu știu de ce 5 și nu 2 sau 11 echipa de fotbal :)) tot ce știu este că îmi doream enorm o sora sau un frățior și puneam zahăr și făină în geam ca să vină barza :) și nu a venit, ci au venit ciorile și am încetat să mai sper. 3. O să mă căsătoresc cu un copil orfan sau copil de preot sau preot (pentru că în mintea mea, aceste categorii de oameni erau blânzi, aveau un suflet cald, fiecare pas ce îl făceau în viață, îl făceau cu gândul la Dumnezeu… deci erau speciali.” Așa a ajuns Lavinia absolventă a facultății de medicină și farmacie și își dorește să muncească în domeniul Oncologic, motivul : oamenii care suferă de cancer sunt mult mai puternici decât cei care sunt sănătoși, apreciază mai mult viața și știu să se bucure de absolut tot ce primesc de la Dumnezeu… bune și mai puțin bune, până la urmă vin de SUS). A început să învețe germana, în speranța că Dumnezeu o va ajuta să își găsească locul în această mare lume.
.
Cred că Dumnezeu se va îngriji de această familie deosebită, un exemplu în foarte multe pentru toți și nu știu câte mirese au trimis fotografului un mail atât de “atingător” care să conținp cuvintele “Respect oamenii care își respectă familia și cred în Dumnezeu.” Toată nunta a fost organizată de ei doi, în felul lor și și-au ales oamenii cu mare grijă. Nu sunt genul care să le placă luxul și mereu sunt cu gândul la copii abandonați din jurul Clujului (unde locuiesc). Îi înțeleg perfect când spun că nici un papuc, nici o rochie, nici un telefon, nu le-ar da aceeași fericire care o primesc gratis la revederea acelor suflete care îi așteaptă pentru simplul fapt că pot să vadă pe cineva căruia îi pasă. “Acele suflete care zâmbesc și te “călaresc” oferindu-ți atâta căldură încât te simți gol deși ai atâtea lucruri în jurul tău.”
.
Sunt scrisori, mesaje după care nu îți găsești ușor cuvintele să răspunzi și acum când scriu nu îmi imaginez ce cuvinte de apreciere aș putea adăuga la oamenii la care ne-am simțit FOARTE onorați că ne-au ales să le fim alături. Și suntem și mai încântați că există oameni care nu au pierdut sensul și valoarea vieții. Știu ce este important și apreciază aceasta. Câtă lumină putem aduce cu viețile noastre în jurul nostru? Multă, mult mai multă decât ne putem imagina. Important este să ne dorim aceasta, să ne rugăm ca Dumnezeu să ne ajute și să muncim pentru a ne împlini visele, să nu renunțăm la ele! Bucurie maximă a adus Lavinia cu Valentin oamenilor dragi care i-au însoțit în ziua nunții printre care ne putem număra și noi.
.
Vă mulțumim pentru sufletele calde, caractere, valori, vise, aspirații și tot ce am descoperit în voi.
.
Cu drag,
Sergio.