Oana & Petru: Torino, IT

16 July 2014 - Nunta

COVER

Primesc saptămânal zeci de mesaje, însă îmi amintesc cu exactitate cel de la Oana cu Petru … m-a inundat sinceritatea lor. Iar cireașa de pe tort a fost răspunsul la ultima întrebare de la contact-page-ul nostru: “7. Trimiteți o fotografie cu voi doi care să vă reprezinte ca stil și care să vorbească despre ce înseamnă pentru voi fotografia…” În atașament am descoperit familia Catoski feline frumoase și pufoase :))) Am zis VREAU să îi cunosc, nu doar pe viitorii miri ci și fotomodelele ! Am și făcut o postare cu invitația la nuntă și așa am decis sa vizitez Torino. Sincer, pe familia Catoski nu mi-a prezentat-o Oana însă am cunoscut personal nașii Oana și cu David și declar că sunt cei mai tari nași pe care i-am cunoscut la nunți. Ba mai mult sunt intr-o poziție delicată în care nu știu cu cine am petrecut mai mult timp, cu nașii sau cu mirii :))) O să las pe Oana (mireasa) să spună povestea lor.
.
“Când lumea spune că dacă nu o cauţi, iubirea nu-ţi bate la uşă… hmmm, să nu credeţi, nu e întotdeauna aşa. Sau dacă nu vine chiar la uşa ta, e foarte probabil să o găseşti în bucătăria părinţilor! Eu acolo l-am găsit pe Bubu (alias Petru) şi el m-a găsit pe mine, Buburuza. Punea faianţă nouă în bucătăria mamei. Din întâmplare aveam şi eu nevoie de ceva lucrări în casă şi… l-am angajat. Bineînţeles că o vreme nu l-am băgat în seamă, pot fi cu nasul foooarte pe sus şi complet de gheaţă dacă-mi pun mintea, însă alegând gresie şi var împreună, mergând încoace şi încolo după materiale de construcţii, se vede că s-a topit câte o bucată din icebergul amândurora. Încet-încet, s-a înfiripat o poveste frumoasă, cu multe zâmbete timide la început şi cu un sentiment de bine şi mai ales de “am ajuns acasă”. Este extraordinar să te simţi acasă lângă o persoană. Şi niciunul dintre noi nu prea credea că aşa ceva se poate întâmpla. Ce ne-a atras unul la altul? Păiiii… Bubu e ardelean. Cu asta am spus tot. Lăsând gluma la o parte, ne completăm reciproc. El e calm, are o tonă de răbdare şi nu prea se enervează, pe când eu sunt zvăpăiată, nerăbdătoare şi mă aprind ca un chibrit din… multe lucruri. Dacă ţin neapărat să mă cert, mă cam cert singură. El ştie cum să mă ia ca să nu “stau cu bot”, reuşeşte mereu să mă facă să râd. Când sunt în mijlocul unei certe-monolog, dacă ne uităm unul la altul, începem amândoi să mustăcim şi se termină totul cu râsete. Aşa, şi, important, mă hrăneşte, că eu nu prea le am cu gătitul. Ne iubim unul pe altul şi pe cei doi pisoi pe care i-am adoptat de când erau puiuţi mici, mici. (De la fotograf – acum sunt mari, MARI)
.
Cererea în căsătorie a fost ca la carte, romantică, dar nu a avut loc în momentul programat, adică în ajunul Crăciunului. Până să-i vină curajul, eu am… adormit şi s-a amânat pe a doua zi. Apoi ne-am aventurat în lumea pregătirilor. Ne-am dorit o nuntă pe măsura noastră şi am dedicat foarte mult timp organizării evenimentului şi creării decorului, care a fost realizat în întregime de noi. Amândoi cu ideile şi mai mult Bubu cu partea manuală, el e expertul, eu am fost doar asistent, recunosc ;)) Perioada aceasta haotică ne-a unit şi mai mult, pentru că ne-am dat seama că avem foarte multe pasiuni în comun, începând de la atenţia pentru detalii, până la fotografie şi lucruşoare vintage. În ciuda previziunile meteorologice nu prea încurajatoare, la nuntă am avut parte de vreme însorită şi caldă, nici n-ai fi spus că ne apropiam de sfârşitul lunii septembrie. A fost o zi după sufletul nostru, cu lumină aurie şi vii încărcate de struguri, cu familiile aproape, înconjuraţi de prieteni vechi şi noi, de oameni dragi. A fost minunat şi a trecut totul cât ai clipi din ochi, după cum pe bună dreptate ne avertizase toată lumea. Noi continuăm şi astăzi acea zi specială, pentru că nunta nu este doar un moment, ci se reînnoieşte la fiecare răsărit şi apus, iar noi avem de gând să ne alegem din nou unul pe altul de o infinitate de ori de acum înainte… până vom fi amândoi cocoşaţi, zbârciţi, surzi şi cu proteze dentare. Încheind povestea pe această notă optimistă, încurajatoare şi plină de romantism.
.
Nu vă pot spune în cuvinte câtă bucurie am când văd doi miri care se completează. Doi oameni care știu cum să comunice nevoile și mai mult să le întâmpine pe ale celuilalt sunt Oana cu Petru si atitudinile lor vorbesc de la sine. O nunta însorită și plină de frumusețe. Punctul culminant a fost Cununia religioasă în aer liber. Aveam impresia că Dumnezeu prin razele soarelui inunda atmosfera tainică a cununiei binecuvântând-o. Îmi doresc din toata inima ca și în România să se poată face cununii în natură! Iar mai mult ca atât îmi doresc ca Oana cu Petru să ajungă ziua în care plini de amintiri, cu familia Catoski încărunțită să depene amintiri printre care amintirile nunții. Și amintirile nunților pe care Oana le va fotografia… DA este la inceput de carieră însă talentul ei și pasiunea cred că o va duce acolo unde visează ! Succes Oana !!!
.
Mulțumesc dragii mei miri și dragii mei nași pentru onoarea și bucuria de a petrece împreună și Harietei pentru asistență.
.
Cu drag,
Silvia.

.
Și de data aceasta am avut bucuria sa ne revedem cu Adi Serecut de la MediaLux !!!

Wedding Petru & Oana from Medialux on Vimeo.