xxx senior adult dateing dominatrix dating uk free free dirty web cams no sign up free online mobile private sex chats no sign up

Anda & Adi: Sighisoara, RO

20 December 2018 - Nunta

Anda-&-Adi--2-Creative-COVER

Anda și Adi spun că se cunosc dintotdeauna. “Poate că ăsta e unul din lucrurile care ne-a atras… faptul că a fost totul mai ușor pentru că ne cunoșteam de mai de mult (și așa am sărit peste stângăciile cu schimbul numărului de telefon și cum te cheamă etc.) și a venit momentul când ne-am oferit mai mult timp pentru a povesti. Povestea noastră a crescut odată cu noi și s-a făcut o poveste mai frumoasă în care noi doi suntem acum soț și soție. Am acceptat să îi fiu soție pentru că mă iubește, pentru că îmi arată că mă iubește.” “O iubesc pentru că mă respectă, respectă oamenii și lucrurile din jurul meu.” “Îl iubesc pentru că mă înțelege și atunci când sunt încăpățânată, mă sprijină, face glume (bune sau proaste).” “O iubesc pentru zâmbetul ei, pentru că râde la glumele mele (bune sau proaste).” “Îl iubesc pentru că mă face fericită. Îl iubesc pur și simplu pentru că există.” “O iubesc pentru că vreau sa iubesc…” “Cererea în căsătorie a fost așa cum am visat să fie, surpriză. Foarte romantică, exact cum îmi doream. Într-o vacanță în Veneția, într-o gondolă legănată pe apă, nu își găsea cuvintele însă în ochii lui am înțeles totul și printre lacrimi am zis DA în privirile unui gondolier ca îmbrăcat ca în povești!”
“Împărtașim visuri comune și cel mai mare e acela de a deveni părinți… ne rugăm ca să ne binecuvânteze Dumnezeu cu darul Lui…. Ne dorim să fim copii mai buni pentru părinții noștri, frați mai buni, prieteni mai buni, fini mai buni, să cunoaștem mai mulți oameni buni. Ne dorim să fim oameni înainte de toate. Este o vorba… că în viață trebuie să ridici o casă, să sădești un pom și să faci un copil. Ne dorim să ne terminăm casa pe care am început-o, pomul îl sădim în curtea casei când va fi gata și sper ca până atunci să fim o familie mai numeroasă.”
.
Anda cu Adi sunt un exemplu că “Dragostea nu moare/dispare după 3 ani” și după 4 ani se iubesc tot mai tare. O despărțire de 2 săptămâni după nuntă, le-a reconfirmat că nu pot trăi unul fără altul (nu au stat niciodată așa mult timp despărțiți de când sunt împreună) nu au crezut că o sa le fie așa de greu și așa au mai învățat ceva despre ei doi și au învățat să aprecieze și mai mult timpul pe care îl petrec împreună. Una din domnișoarele lor de onoare spune (și confirm aceasta și eu): “Anda și Adi sunt doi oameni mari cu suflete de copii. Nu își ascund săruturile în public, nu se tem să își spună cât se iubesc și cel mai important, ei chiar se iubesc. Anda e o minionă finuță și se completează perfect cu sensibilitatea și charisma lui Iubi, așa îl alintă. Nu poți să nu-i îndrăgești și asta pentru că povestea lor începe de mult. A stat pitită și a prins viață când aveau nevoie mai mult.”
.
Înainte de Anda și Adi, l-am cunoscut pe Călin (un workshop-ist/asistent/prieten vesel și plin de viață). Am avut ocazia de data aceasta să îl văd pe post de naș împreuna cu soția lui frumoasă și gemenele care le fac căsnicia completă. De mult mi-a povestit despre acești doi oameni minunați. Mi-am dorit să particip la nunta lor, cu toate emoțiile pe care le simțeam în stomac (nu e un lucru foarte simplu să fotografiezi fotografi :)) și este o mare onoare să fii ales de un fotograf să fii fotograf :D. Înainte de nuntă erau atât de emoționați încât repetau amândoi ce au de făcut până să fie totul gata. Andei îi plac lucrurile simple și frumoase făcute ca la carte iar Adi e un perfecționist. Am savurat relația lor plăcută și naturală. Nu poți să nu îi iubești! Le-am cunoscut prietenii, familia cum s-au bucurat din tot sufletul de nunta lor! Abia aștept un drum prin Sighișoara sau orice altă ocazie să îi reîntâlnesc pe acești oameni frumoși, ca prieteni!
.
Vă mulțumesc pentru marea onoare de a fi fotograful nunții voastre și Bastrîghinei pentru asistență.
.
Cu drag,
Silvia.

Daria & Palmer: Houston, TX, SUA

20 November 2018 - Nunta

Daria-Palmer-Cover-bySergio

Pentru că lucrurile frumoase nu pot să fie prea multe, avem bucuria să postăm încă o nunta din Texas, iar voi puteți vedea cum arată Houstonul și primăvara. La nunta trecută, de care am rămas încântați, v-am povestit despre obiceiuri de nuntă și concepte diferite față de cele Românești. Acum însă vreau să vă povestim despre oamenii de acolo, cel puțin cei pe care i-am cunoscut noi, prieteni pe care Dumnezeu ni i-a dăruit. Unul din primele lucruri pe care le-am remarcat despre Texani este că totul la ei este MARE. Mașinile amintesc tancurile. O porție de restaurant este pentru 3 oameni flămânzi. Podurile supra-etajate, suspendate în 2-4-6-8 nivele de auto-benzi, extinse cât un oraș de-al nostru iar unele biserici amintesc stadioanele. Cel mai impresionant însă este că inimile oamenilor sunt de același calibru – “SUPER SIZE”!  Toți americanii pe care i-am cunoscut nu sunt aparența superficială de care vorbesc unii și alții. Poate și pentru că sunt Români-Americani :D Dar hai să vă spun despre ceva ce s-a întâmplat cu mulți ani înainte de a-i cunoaște noi pe Daria cu Palmer.
.
Palmer, un gentleman adevărat, s-a apropiat de Daria, o frumusețe cu ochi ademenitori, pentru a-i cere o întâlnire. Iar surpriza intervine aici: Care sunt șansele ca în secolul nostru, o fată invitată în oraș să spună: “Merg cu tine la întâlnire doar dacă părinții mei vor aproba acest lucru.” Atenție, era vorba doar de o întâlnire pentru a se cunoaște! Aici mă gândesc la impactul pe care îl poate avea un părinte în viața copilului. O relație bazată pe respect și încredere în cei care te-au iubit mai înainte ca să te iubească persoana cu care vrei să îți petreci viața. O conexiune și o raportare plină de apreciere față de cei care îți doresc tot binele. Așa a ajuns ca Daria să plece cu Andreea (prietena sa cea mai bună) la un suc în oraș, timp în care Palmer, a mers la părinții Dariei pentru a le cere permisiunea să le curteze fiica ;)) Până acum își amintește Andreea ce emoții avea Daria. Îi plăcea de Palmer și se ruga ca părinții să vadă aceleași calități pe care le-a observat și ea. Cred că acesta a fost un test de caracter pe care Palmer, spre bucuria tuturor, a trecut cu bine. A urmat perioada de  cunoaștere reciprocă, de îndrăgostire iar după un an, cu binecuvântarea părinților, să facă nunta la care am avut onoarea să participăm și noi ca fotografi, invitați de părinții Dariei. În mod deosebit vreau să îi mulțumesc Silviei, mama extraordinara a Dariei. O femeie cu o inimă pe măsura Texasului (după cum am vorbit și la începutul textului). Vreau să îi transmit toată aprecierea pentru nunta organizată și dragostea ei molipsitoare, plină de grijă pentru toți, chiar și pentru noi ca fotografi :)
.
Ziua nunții a curs în același stil elegant de nuntă în stil american, fără stres (prea mult) cu multe zâmbete și anticiparea bucuriei nunții împreună cu cei mai dragi prieteni! Aici aș vrea să amintesc un alt obicei American frumos în ziua dinaintea nunții. Cei mai apropiați familiilor, se adună la un restaurant pentru “rehearsal dinner”. Tradus direct vine un fel de “cină de repetiție” în care se recapitulează ce se va întâmpla la nuntă, cum, când, de către cine… Pe lângă asta, partea frumoasă este însă că e un timp deosebit pentru a vedea, vorbi, îmbrățișa  pe cei dragi veniți de departe la nuntă (că în ziua nunții, nu prea ai timp să stai cu invitații la povești). Un timp frumos pentru a mulțumi tuturor celor implicați în organizare. Un alt obicei în acest obicei este ca mirii nu doar primesc cadouri dar le și împart. La părinți, la cei mai buni prieteni și la cavalerii și domnișoare de onoare. Astfel fiecare a primit un cadou și voi spune doar ce au primit, cavalerii de onoare: ciorapi și cravate deosebit de frumoase, asortate cu decorul nunții. Acestea urmau să fie purtate a doua zi. Superb! Domnișoarele deja aveau totul asortat și pregătit/primit din timp. O să vedeți cum toată nunta a licărit în decor de păun. Pene, imprimeuri și alte detalii frumoase ce au dat un aspect de basm nunții. După aceasta am mers pentru “repetiție” la biserică unde toți și-au exersat intrarea și cuvintele/zâmbetele. Iar partea ne mai văzută de noi a fost că Daria, cu toate prietenele, au mers la un hotel hotel splendid, unde au stat toată seara povestind și bucurându-se de ultima petrecere ca între fete. A doua zi, în dimineața nunții, toate au fost acolo prezente aranjându-se și pregătindu-se de ziua cea mare! Surpriza a fost ca Silvia, mama miresei, a rezervat și pentru noi, fotografii, o camera cu o vedere amețitoare! Ne-am simțit ca într-un fel de honey-day copleșiți de grija lor. Și legat de obiceiul bine știut “something old, something new, something borrowed, something blue” șeful Dariei a adus un colier de 50.000$ din pe care Daria l-a purtat la nuntă. Iar Palmer, cu prietenii, după frumoasa tradiție, dimineața s-au adunat la un suc și un joc mai ciudat în care o construcție de lemne trebuia să rămână cât mai mult posibil intactă dar să se și înalțe… Nu am nici o explicație de ce și de unde până unde, doar știu că la fiecare nuntă din gașca lor, ei se adună pentru a juca acest joc în dimineața nunții :D A urmat Binecuvântarea lui Dumnezeu și a părinților peste decizia lor de a fi împreună. O locație foarte frumoasă și deosebită. Alt lucru original era ca verigheta lui Palmer i-a fost făcută personal de tatăl Dariei. A urmat tradiția sfânta a fotografiilor de grup cu cele doua familii după care afara pe invitați i-a așteptat un cocktail și un timp perfect pentru relaționare. Timp în care sala unde se petrecuse cununia s-a transformat într-un restaurant cu un decor amețitor. Mâncare în stil bufet, dulciuri și bineînțeles timp frumos petrecut cu prietenii vechi și noi.
Mulțumim încă odată pentru deosebita onoarea, grija și dragostea familiei Dariei și mai pentru familia Coroiescu fără care nu am fi ajuns la această nuntă.
.
Cu drag, Silvia & Sergio.

Diana & Andreas: Cipru, CY

5 November 2018 - Nunta

Diana-Andreas-cover

Mă uitam cum palmierii Ciprului se unduiau de briza mării gata parcă să plece odată cu valurile spumoase… Totuși, reveneau cuminți la temelii, pentru că acolo le este locul, acolo le este casa. Pentru ei rădăcinile sunt cele care dictează existența… Iar pentru noi ce poate fi? Baștina ne e dragă nu doar de dragul locurilor ci de cel al oamenilor cu care am relaționat. Și de cele mai multe ori trăirile sunt readuse pentru că ne amintim de ce am experimentat, gândit la un moment dat. Clipele din viața noastră au valoare de dragul oamenilor cu care am avut acea experiență. Ceea ce ne leagă de oamenii din jur este o o trăire plăcută care vrem să se repete și să nu mai ia sfârșit. Când am cunoscut-o pe Diana, intensitatea cu care trăia fiecare moment a făcut să o îndrăgim imediat și să ne dorim să fim alături de ea mai ales ca fotografi. Pe lângă frumusețea deosebită are un caracter super de gașcă. O personalitate explozivă, pozitivă. O față expresivă și multă carismă ce inundă orice mediu în care apare. Andreas cucerit iremediabil, își amintește de prima impresie: “Diana este dulce cu o personalitate distractivă cu care vrei să petreci cât mai mult”. Diana a fost cucerită de aparența dură a lui Andreas, dar extrem de este fin în esență”.
.
Povestea lor: “Ne-am întâlnit prima oară în Toronto, Canada în 1999.  Eu, Diana, aveam 17 ani și Andreas 23.  Vroiam să aplic pentru universitate și căutam pe cineva să-mi răspundă la niște întrebări.  Mama mea cunoștea pe cineva al căruia fiu (adică Andreas) intrase deja la facultate, și mi-a propus să ne întâlnim. Cu toate că la început nu m-a încântat ideea, am fost de acord și am aranjat o întâlnire.  Am plecat la cafea să discutăm cele 5 cărți imense pe care le adusese cu el, și în final am vorbit cu orele despre multe alte lucruri.  Ne-am împrietenit pe parcurs, dar deoarece am plecat să studiez mai departe la o facultate departe de Toronto, nu am mai ținut legătura prea mult.” De două ori s-au revăzut întâmplător pe parcursul anilor, și a doua oară Diana erau deja la facultatea de medicină din Timișoara, și Andreas urma să se mute înapoi în Cipru.  Așa că, din nou au ținut legătura tot mai rar, până în vara din 2008 când Diana făcuse planuri să călătorească prin Europa.  A cumpărat bilete pentru Cipru (o vacanță de trei săptămâni), și și-a amintit că Andreas se mutase acolo.  Așa că l-a sunat să se vadă la o cafea… De la cafea vedeți la ce s-a ajuns ;)) “Întâlnirea noastră după atâția ani în câți nu ne văzusem a fost egală focurilor de artificii.  Fiecare din noi avea o mie de povești de spus și bancuri de povestit etc.  Ne-am înțeles superb și începând de atunci <<our love story started!>>.  Chiar dacă eram mai mult la distanță (eu fiind în România cu studiile și el în Cipru) am reușit să ne vedem deseori și să petrecem momente de neuitat împreună. În 2009 Andreas a organizat o vacanță în Grecia și mi-a făcut surpriza inelul de logodnă.  A urmat nunta de vis din 5 Mai 2012 ca în basme…”
.
Un basm a fost totul ce s-a petrecut acolo! În momentul în care am cunoscut familia Dianei, am înțeles “de unde vine” Diana așa cum o știm noi. Are o moștenire genetică puternic pozitivă și de dimineață Andreas, împreună cu socrul mare (extrem de relaxat) au stat sa savureze căldura soarelui în bazinul privat de pe acoperișul hotelului unde s-a petrecut nunta, în timp ce femeile casei, Diana cu mama, ce credeți că făceau – se stresau cum se obișnuiește? NU!!! Râdeau povestind ba una ba alta, concomitent aranjând-u-se pentru ziua cea mare! Daca este să dau un exemplu de cât de relaxată trebuie să fie o nuntă, nunta Dianei cu Andreas este unul demn de urmat. Un model și în degajare, râsete, bucurie în relaționare și o completă sincronizare emoțională. Chiar dacă în jur de 100 dintre invitați au fost turiști veniți la nuntă, și de organizarea cărora au trebuit să se ocupe, nu aș putea să îmi amintesc de vre-un moment tensionat sau  stresant în această nuntă. Chiar și atunci când la biserică, după slujba frumoasă, toți invitații au plecat la restaurant, iar miri și părinții Dianei împreună cu fotografii s-au trezit că nu au transport să ajungă la superbul hotel unde s-a ținut nunta, oricum a fost râsete și voie bună! Distracție pe seama faptului că pentru a începe nunta lipsesc doar câteva detalii gen miri, părinți și fotografi! Mă gândeam că li se trage de la cultura Americană în care au petrecut foarte mult timp familia Dianei. Dar vă mărturisesc aceeași atitudine și de la toată familia lui Andreas (născut în Africa) și a părinților lui Ciprioți 100%. Încă odată m-am convins că atitudinea se cultivă, fără a face diferențe de rasă, origine sau rădăcini. Înveți să fii ceea ce vrei să fii. Ești condus de valorile pe care le ai în viață. În această sărbătoare unde totul este de la superlativ în sus, și-au unit viețile Diana cu Andreas. Din acea zi au decis că vor fi unul pentru celălalt punctul de echilibru, locul unde inima celuilalt va spune “acasă”… Vreau doar să ma amintesc despre petrecerea de la restaurant. Un exemplu de învățat și ținut minte. De aplicat și practicat și pentru cultura noastă, Româneasca. Mâncare și dulciuri stil bufet pe gustul și a celui mai pretențios. Tortul mirilor prezent spre admirația tuturor. Dansul mirilor care a deschis ringul și după aceasta muzica cum nu am mai auzit să pună pe jar o nuntă întreagă. Pe la 24 s-a servit și tortul miresei iar după aceasta, până dimineață dans și voie bună până tălpile invitaților ardeau :))) Și bineînțeles tradiționalul dans Cipriot condus de bărbați, cercuri, piruete și mult talent local. În total, despre nunta aceasta pot spune ceva ce nu știu cum să traduc mai bine în limba română: “an outstanding wedding”.
Mulțumim pentru onoarea de a fi fotografii nunții voastre!
.
Cu drag, Silvia & Sergio.

Adelina & Adrian: Madrid, ES.

15 October 2018 - Nunta

ADELINA

Era o zi de vară, eu, Adelina, mă duceam cu tinerii din biserică în parc. Între timp a venit și un grup de băieți din România, și toti am discutat despre diverse teme printre care și religioase. La un moment dat, mi-a atras atenția un băiat cu ideile lui “zăpăcite” și stilul lui. Era ceva ieșit din comun. În ziua aceea era doar un simplu baiat care mi-a atras atentia… mi-ar fi plăcut să îmi vorbească dar nu s-a întâmplat.
După un an, ne-am întâlnit la biserică. Îmi era rușine să îi spun ceva, însă din fericire aveam un prieten comun care ne-a făcut cunoștință. În seara respectivă, am ieșit în oraș la un suc, seara m-a condus acasă și am schimbat numerele noastre de telefon. A doua zi am primit un apel de la el să ieșim împreună în oraș și să ne cunoaștem mai bine. Și atât de bine ne-am cunoscut și ne-am plăcut încât după aproape 5 ani de relație ne-am căsătorit.
Pe mine, Adrian, din prima clipă în care am cunoscut-o pe Adelina am simțit atracție fizică (este așa de frumoasă iubita mea soție!!!), dar ce ma făcut să mă îndrăgostesc de ea a fost caracterul ei, este o fată cu idei clare, știe ce vrea de la viață și care tot-odată este foarte inteligentă și are o intuiție care mă uimeste.
În schimb pe mine, Adelina, cum am spus și la început, ideile lui mi-au atras atenția, idei ce nu aveau de a face cu gândirea mea și felul cum avea părul și cum se îmbrăca. Cu timpul mi-am dat seama că este un băiat extraordinar care mă face fericită când sunt în preajma lui.
Împreună deja ne-am format pasiuni comune… să ne uitam la filme :)) Nu exista un week-end în care nu ne așezăm în pat, cu pătura pe noi și laptopul, în cautare de un film pe cinste. Ne place vara, plaja, să călătorim. Dorim să ajungem cândva în NY și Tokio.
In viitor ne vedem cu cateva riduri in plus :)) și cu 2 copii, un băiat și o fetiță :D daca vrea Domnul.”
.
Pe acești doi copii i-am cunoscut în 2011 la nunta Denisei cu Albert. Imaginați-vă uimirea mea să aflu că acei copii se căsatoresc și că am onoarea să le păstrez amintirile nunții! O nuntă superbă așa cum sunt ei doi. Le mulțumesc pentru tot bucuria de a fi alaturi de ei și Bastrîghinei pentru asistență.

.
Am avut plăcerea să lucrez în echipă cu White Motion.tv

 

Iliana & Daniel: Santorini, EL

6 October 2018 - Nunta

Santorini-Cover

Sunt multe aspecte frumoase în munca de fotograf și nu stau să le enumăr pe toate. Dar unul dintre ele este legat de contrastele pe care le poți savura la fiecare nuntă în parte. Am în cap un fel de carte a nunților și a celor mai neobișnuite obiceiuri de nuntă. Există însă și o cronică a nunților ieșite din orice tipare și punct. Și cu adevărat nu cred că va mai exista la bySergio un week-end ca acesta. În același week-end au fost nunțile extreme ca număr de invitați: o nuntă a avut 1000 (una mie) invitați, și această nuntă a avut 2 (doi) invitați. TARE aș putea spune dar e prea “moale” acest cuvânt pentru ceea ce a fost cu adevărat. Încă de când am aterizat în micuțul aeroport, vântul simțeam că mă ia de pe picioare și primul lucru la care m-am gândit a fost, “Perfect, voi avea parte de fotografii dinamice datorită zbuciumului aerian”.
.
Două fețe luminate, Ileana cu Daniel (mirii) insoțite de alte două fețe bucuroase (nașii) mă așteptau la aeroport. A urmat un drum întortocheat până în Sud-Vestul insuliței și ceea ce am putut vedea nu se poate asemăna cu nimic din ce am văzut pănă acum. Căsuțe albe luminau radioase reflectând soare și curățenie. Fiecare petic de zid este vopsit în alb. Și pe fiecare fărâmă de pământ se înalță o floare. Acolo unde nu se găsește decât un colț de stâncă, o oală găzduind o floare te poate surprinde unde nici nu te gândești că ar putea fi. Chiar m-am întrebat oare oamenii ăia de pe-acolo mai fac și altceva decât să dea cu lavabil toată ziua bună ziua și să aibă grijă de flori? Căsuțele întortocheate au cea mai spectaculoasă arhitectură posibilă, sunt ingenios adunate ca un cuib de furnici supra-etajate. De unde nu te aștepți apar câteva trepte întortocheate și partea foarte interesantă e să realizezi că practic mergi pe tavanul cuiva! Mă simțeam ca o pisică atât timp cât toate drumurile (în anumite zone) sunt croite de pe un acoperiș pe altul. O senzație unică și palpitantă. Fabuloasă prin trăire și îmi doresc din TOATĂ inima să petrec acolo un concediu romantic… Am tot călătorit, dar nu pot compara încărcătura emoțională trăită în Santorini cu nimic.
.
Partea cea mai frumoasă care a completat fantastic de frumos acele locuri e reprezentată de Ileana și Daniel. Doi oameni cu suflet de copii. Cu o atitudine grozav de prietenoasă a căror poveste este cu atât mai interesantă cu cât ei credeau că nu se va întâmpla. Au ros coatele puloverelor împreună în băncile școlii/liceului. Au colindat drumurile dezvelite ale Alexandriei împreună visând la ce vor face când se vor face mari. Se întâlneau la semaforul de la colțul străzii unde locuia Ileana. Daniel nu venea să o ia de-acasă pentru ca să nu îi certe părinții că iar sunt împreună în loc să învețe. Au crescut și au decis să plece la facultate în București. Oraș mare. Vise mari. Așa că nu au dat vre-o șansă relației lor DAR au promis solemn, nu contează unde vor fi peste 5 ani, în ce relație se vor afla, totuși la ora x din ziua y in luna z se vor revedea la acel faimos semafor. Au trecut lunile, anii, și și-au dat seama că ei sunt împreună și că Bucureștiul nu i-a înstrăinat unul de altul ci le-a dat posibilitatea să înțeleagă ca sunt făcuți unul pentru celălalt! În ziua y din luna x, la 5 ani mai târziu, și-au dat seama că ei se iubesc la fel de mult, și chiar mai mult decât atunci când și-au promis întâlnire lângă acel semafor… Și nu îmi imaginez cum ar putea fi altfel. Toată lumea îi știe împreună de-o viață și unii mai suspecți spuneau să le verifice buletinele că sigur s-au căsătorit pe-ascuns :))) Bună idee, nu? La câți prieteni au, s-ar fi lăsat cu mare gălăgie nunta lor așa că după ce au aflat de un wedding-destination de la noi de pe site (unul din Grecia, Andrei și Cristina) au decis că aceasta este exact ceeace își doresc.
.
O nuntă mică, foarte mică. Una ținută secret pentru toată lumea și doar nașii au fost invitați să le fie martori și nu am cuvinte suficiente să le mulțumesc pentru că mi-au oferit bucuria și onoarea să fiu și eu unul din cei foarte puțini martori. Am fost ca între prieteni! Am băut cafeaua dimineața pe terasă împreună. Am râs la pregătiri. Ne-am mustăcit la cununia civilă unde engleza celui care oficia cununia aducea a un fel de africană ritmată. Dar în afară de aceasta, atmosfera și peisajul erau amețitoare cu largul mării în spatele lor și muzica. Am băut șampanie, am mâncat tort în timp ce ne bronzam asimetric și simțitor la soarele arzător :))) Am făcut fotografii de grup cu toți invitații și organizatorii, traducătorii… o să vedeți ce mulți am fost. Ne-am emoționat la cununia religioasă ținută într-o bisericuță mai bătrână probabil decât preotul. Ne-am aventurat la fotografii până am flămânzit. Am oprit la o terasă superbă și am mâncat. Am mai făcut fotografii și pe terasa/acoperișul restaurantului. După care am alergat să prindem apusul. Am gonit printre priveliști amețitoare. Ne-am ciocnit de turiști fericiți să vadă mireasa și tot așa am ținut-o într-o sesiune foto uimindu-ne de porțile ce duc spre nicăieri și geamurile la nivelul gleznei scoase parca din basme. Și pentru că la fiecare nuntă este tradiția să se piardă careva dintre invitați, am păstrat și această tradiție – s-au pierdut de nași. După care ne-am despărțit să găsim nașii și ne-am pierdut de data aceasta toți unul de altul =)) a fost o adevărată aventură sa cauți pe scărițele și potecile încolătăcite dar ne-am distrat copios pe seama faptului ca la o nuntă cu 2 invitați, ne-am pierdut :))) Seara târziu, am mers la un restaurant excepțional și am mâncat cele mai frumoase bucate !!! Și extraordinar de gustoase și am povestit de toate spunându-ne cât de bine și relaxant a trecut ziua… Fără stres de organizare. Apropo, agenția de-acolo a fost extraordinară. Totul a fost la superlativ și atitudinea lor de nota 100%. Ziceai că eram prieteni vechi cu toții. Am oprit și la câteva tarabe de-ale lor și peste tot am fost serviți cu diverse delicii de-ale locului și cu un vino-must atât de bun, după cum zicea Daniel, de dai în diabet :)) Un vin local preparat din strugurii lăsați să se usuce la soare. Practic vinul este făcut din stafide. Așa degustând și amuzându-ne de tot și de toate fără grija locurilor de la masa restaurantului. Fără sute de griji și zăpăceală multă… WOW, mai vreau la nunta lor o dată, de două ori, de multe, de sute de ori !!!

.
Vă mulțumesc pentru că mi-ați oferit șansa și bucuria nunții voastre intime și unice.
Cu drag,
Silvia.