Mihaela & Alex: Bucuresti

16 July 2011 - Nunta

Mihaela-&-Alex--2-Creative-124

Mergi pe strada împiedicându-te practic de sutele de pietoni grăbiți. Fiecare încearcă sa ajungă acolo de unde ieri a plecat obosit iar astăzi o ia de la capăt. Bucureștiul geme de oameni și exact în acele ore de vârf te simți mic și singur înconjurat de atâția străini. Pentru cei care au avut bucuria să crească oriunde altundeva decât în București, după ce s-au mutat în capitală, cu siguranță nu le-a fost străin sentimentul descris. Mai ales pentru o ființă atât de fină și tandră cum este Mihaela, senzația stingheră era și mai accentuată. O studentă sensibilă la un pas important în viață, singură într-un oraș rece… Pe acest teren favorabil unui gentleman adevărat, Alex s-a desfășurat cum nu se poate mai bine. Mihaela a fost cucerită de grija, prietenia lui de nădejde și atenția lui deosebită. Un băiat responsabil dar și drăgăstos și cu simț al umorului, nu avea cum să o lase pe Mihaela cu inima rece. Primele momente de studenție se leagă strâns de relația lor de cuplu. Și toți pașii importanți în viața lor comună nu pot fi amintiți fără a pomeni de facultate. Bucureștiul brusc nu li s-a mai părut atât de străin pentru că fiecare a găsit persoana, jumătatea alături de care se simțeau acasă oriunde în lume. Alex, un bărbat puternic a descoperit un caracter pe cât de delicat pe atât de puternic în Mihaela. După aproximativ trei luni în care au petrecut din ce în ce mia mult timp împreună, Alex și-a dat seama că în ochii Mihaelei găsește ancora sufletului său. Alex: “Îmi oferă liniștea de care am nevoie și tot ea este cea care ma completează. O ființă inocentă care m-a cucerit prin simplul fapt că există. Nu cred că voi uita vreodată prima săptămână din viața mea de student… ” Cred că au fost printre puținii studenți care mergeau la cursuri cu mare drag, ba chiar Alex a considerat că primul “Te iubesc” trebuie să fie spus în același context universitar în care s-au cunoscut. Așa că fix în timpul unui examen, în sala plină de tensiune, toată lumea rezolva subiectele primite, numai unul Alex zbura cu gândul la iubire :))) Ce altceva poți aștepta de la un bărbat hotărât și sigur în deciziile sale? Și abia au așteptat să scape de toată studenția pentru a face pasul cel mare, și a intra în cea mai importantă instituție de învățământ continuu – Căsătoria !!! Sărbătoare la care am fost și eu onorată să fiu prezentă pentru a le păstra amintirile nunții. Felicitări pentru nunta deosebită pe care ați organizat-o și am apreciat fiecare detaliu în parte pe care l-ați făcut :) Vă mulțumesc dragii mei pentru prietenia voastră și căldura sufletească pe care am simțit-o din plin. Chiar dacă a fost o zi plină de stres (pozitiv ;)) totuși ceea ce simțiți unul pentru altul a fost evident.
.
Mulțumesc lui Mihăiță pentru asistență :)
.
Cu drag,
Silvia

Andreea & Olivier: Tg. Jiu

16 July 2011 - Nunta

Andreea-si-Oliver-Cover

Una dintre multele vorbe înţelepte auzite în această viaţă spune că 10% în viață este ceea ce ţi se întâmplă (circumstanţe, probleme…), iar 90% este ce faci tu cu ceea ce ţi s-a întâmplat, adică atitudinea pe care o iei în faţa unui fapt. Multe exemple pot fi aduse pentru a susține această vorbă deșteaptă. Povestea de iubire a Andreei cu Olivier, doi oameni deosebiți, este un exemplu frumos, plin de romantism. Pot spune chiar o dragoste ca la carte, o carte din timpul Beletristicii ;)

.
O seara de Noiembrie ca în povești. Andreea, convinsă de prieteni, merge la un curs de dans salsa. Și de ce nu? Tocmai primise de la mama o pereche de pantofi roșii buni de prezentat altora și totodată de a uita toată bătaia de cap cu masterul (la Sorbona). Olivier, întors la Paris pentru un nou job, dansator avansat de salsa, a decis în exact aceeași seară să își reia cursurile. Nu ar fi trebuit să se întâlnească, asta dacă Andreea nu ar fi greșit ora de curs și dacă ar fi ajuns la clasa de începători. Dar cumva, din greșeală (zic eu că așa a trebuit să se întâmple) Andreea s-a aciuat la clasa avansată în care era Olivier. Andreea crede că Olivier a remarcat-o datorită faptului că era cea mai împiedicată dansatoare (îl călca mereu pe instructorul de dans pe picioare :))) Ca să nu mai amintesc de pantofii roșii ce invitau să te uiți la picioarele Andreei. Ceea ce însă l-a atras pe Olivier (asta a mărturisit chiar el) a fost atitudinea Andreei. În loc să fie intimidată, să se necăjească, sau pur și simplu să se dea bătută și să plece, Andreea râdea mereu relaxată distrându-se de minune de neîndemânarea sa începătoare. Au trecut doi ani, între timp au ajuns la aceeași clasă de dans. Iar cel mai important este  că Olivier a descoperit nu doar cea mai bună parteneră de dans. El a înțeles că această parteneră îi este menită sa îl însoțească și în viață. Băiat de modă veche însă, a așteptat emoționat să întâlnească părinții Andreei pentru a o cere de soție. Andreea nu avea habar de planurile lui Olivier. Părinții însă, înțelegători, apreciind gestul cavaleresc, l-au sfătuit să o întrebe pe Andreea, ‘că na, mă rog’, vremurile s-au schimbat ;)) Așa că Olivier și-a luat inima-n dinți și i-a propus căsătorie Andreei la un miez de noapte, sub ploaie, pe un pod de pe Sena… Știți, da, ce i-a răspuns? DA !!! Așa am ajuns și eu invitat la nunta lor minunată, unde m-am simțit ca între prieteni, mai ales ca am avut ocazia sa îi revăd pe Denisia & Mihai (un cuplu drag nouă).

.
Vă mai spun doar câteva detalii ale nunții după care vă las să vedeți fotografiile. La furtul Andreei, Olivier a fost obligat de hoațe să cânte celebra piesă: “Champs Elysées” și am avut ocazia să auzim toți o interpretare de excepție din partea lui Olivier, ajutat de prietenii săi dornici să îl ajute în recuperarea miresei. Mai ales că aproape pentru toți prietenii lui Olivier tradiția furtului a fost ceva nou. La nunta lor am văzut oameni din cele mai diverse colțuri ale Europei. Andreea cu Olivier au călătorit atât de mult peste tot și sunt atât de prietenoși, comunicabili și deschiși încât cei care i-au cunoscut nu au ezitat să viziteze România doar pentru a le fi alături. Cu această ocazie până și Cununia Religioasă s-a desfășurat în română și franceză paralel, ceva foarte interesant pentru mine, însă extrem de plictisitor pentru copii  :))))

.
Mulțumesc dragilor pentru onoarea de a fi fotograful nunții voastre și lui Alex pentru asistență.
.
Cu drag,
Sergio.

Laura & Dan: Bucuresti

9 July 2011 - Nunta

Laura-Dan-cover

Povestea noastră a început acum 4 ani, într-o seară de august, în care fiecare dintre noi își făcuse alte planuri. Dar Cineva acolo Sus a vrut ca drumurile noastre să se întâlnească (aparent din întâmplare), să ne oprim și să ne povestim unul celuilalt pe nerăsuflate, vrute și nevrute timp de mai bine de 3 ore. De atunci suntem în fiecare zi eroii unor noi povești în care, de data aceasta, suntem alături unul celuilalt. Ne iubim mult, ne alintăm și ne ținem în brațe cât de des putem. Ne place să ne imaginăm că uneori, când ne strângem în brațe pe stradă, așa, fără vreo-un motiv anume, oamenii din jurul nostru cred că ne cunoaștem de ieri.
.
Povestește Dan: În cea mai recentă poveste, în nordul Italiei, după ce ne-am strâns în brațe în balconul Julietei din Verona și am lipit mesajul nostru pe perete, am ajuns in Veneția. Acolo, într-o gondolă, sub cântecul unui gondolier iscusit am prins curaj, am scos inelul și am întrebat: Vrei să fii soția mea? Ea s-a îmbujorat tare, a uitat că mai devreme îi era teamă de cum se clatină gondola și mi-a spus un DA fericit. Sub Podul Rialto i l-am pus pe mâna și am știut că va fi pentru totdeauna.
.
Planurile pentru nuntă au urmat firesc. Și pentru că voiam ca toți cei dragi nouă (familia, rudele și prietenii apropiați) să se bucure împreună cu noi, am pregătit cu mare drag și atenție la detalii (preferatele Laurei) o petrecere mare, plină de veselie, la care ne-am bucurat că ne-au fost alături de părinți nașii și toți cei dragi. (Lura și Dan)
.
Oare ce aș mai putea adăuga la asemena cuvinte înaripate de dragoste? Decât că am fost și eu alături de bucuria lor, onorat de invitație și încrederea acordata :) Și în locul meu vor povesti fotografiile cât de frumos a trecut ziua mult visată de ei doi. Voi aminti doar despre furtul Laurei. Cererea de la hoți a fost o declarație de dragoste de la Dan (nimic neobișnuit până aici). Partea interesantă a fost că și Nașul a trebuit să facă și el o declarație Nașei. Abia la această nuntă am văzut un naș cu adevărat îngrijorat de cererea hoților. Un naș care a stat alături de mire trăind emoțiile acestuia pe propria’i piele :))))
Mulțumesc Adi pentru asistență.
.
Cu drag,
Sergio

Andreea & Ioan: Tg. Mures

9 July 2011 - Nunta

Andreea-Ioan-Coverr

Încă o nuntă extraordinară în Târgu Mureș. Are ceva special acel oraș, sau mai bine zis oamenii de acolo. Astăzi în mod deosebit îmi amintesc de o familie Boierească și o petrecere pe măsură! Îi numesc boieri de la numele de familie – Boieriu ;) Nu știu în ce măsură împlinesc semnificațiile DEX-ului pentru a purta acest nume. Pe timpuri boierii erau mari stăpâni de pământuri, oameni înstăriți financiar şi social. Acum însă nu se mai tine seama de asemenea ranguri, totuşi ştiu ceva peste care sunt mari stăpâni şi vorbeşte despre înstărirea lor sufletească. Deţin multă bogăţie umană șş relaționarea lor cu cei dragi face de zece ori mai mult decât stăpânirea ogoarelor (cel puțin pentru mine aşa este ;)) Nu în zadar în timpul lor liber le place să petreacă în jurul oamenilor dragi. Poate ce li se mai poate atribui din acest nume este gustul rafinat pe care îl au. Asta spun vazând nunta minunată pe care au făurit-o. Se spune că Andreea l-a cucerit pe Boierul Ioan cu energia, ambiţia, perseverenţa dar şi toleranţa sa. Iar boierul Ioan, care ințial s-a crezut atras de chestii mecanice, şi-a dat seama că are o mare atracție față de partea artistică a lucrurilor tehnice. În viața sa tehnică adevărul este ca Ioan a mai făcut si o facultate de psihologie urmată de un master în management şi comunicaţii (astea toate ţinînd cont că a făcut liceul de Informatică şi facultatea de Automatică :)))) Iar acum, apropo, (pe lângă hoby-urile gen: pictura, fotografia, cărţile, sportul în general), lucrează în domeniul graficii şi animațţei :D … Nu ştiu dacă mai există mulţi care să fi studiat/făcut domenii atât de diferite, într-o perioadă relativ scurtă a vieţii :)))) Deci după o aşa viaţă plină a realizat în sfârşit că ceea ce căuta nu era în informatică şi nici în tehnică. Nici măcar în psihologie sau management. A descoperit pasiunea sa adevărată spre care alerga fără să ştie – Andreea!!! S-au cunoscut în noaptea de revelion dintre anii 2004/2005 în Praid, lângă Sovata. Din momentul acela lucrurile au luat o întorsatură frumoasă. A învățat Ioan modul de relaxare al Andreei: snowboardul, patinajul, echitaţia şi înotul. Îşi fac planuri împreună să se retragă spre Ardeal (eu zic: bine fac :))). Spun că le e dor de liniştea din Braşov sau TârgulMureş. Ei bine, în momentul în care au decis sa petreacă un week-end la Tg. Mureş (şi anume 09 iulie) numai linişte nu a fost :)) Dar probabil că se vor mai linişti odată ce se vor aşeza la casa lor. Dorinţa de a-şi întemeia o casă le-a venit într-un peisaj de munte şi multă zăpadă, (Campitello di Canazei, Italia). Acolo Ioan a cerut-o pe Andrea de nevastă. Ioan: “Spre bucuria mea a acceptat (cred că nu ştie ce o asteaptă; sau eu nu ştiu ;)”.
Eu cred că amandoi nu ştiu ce îi aşteaptă. Habar nu au cât de frumoasă poate fi căsnicia!!! Şi doresc ca amândoi, până la adânci bătrâneți să se bucure de gălăgia copiilor şi liniștea Ardealului :) Vă mulţumesc pentru onoarea de vă fi alături ca fotograf şi m-am simţit ca cineva drag, un invitat la nunta voastră boierească ;) Mulțumesc lui David pentru asistenţă.
.
Cu drag,
Silvia.

Oana & Codrin: Bucuresti

2 July 2011 - Nunta

Oana-&-Codrin--cover

Povestea Oanei și a lui Codrin este așa cum și-au creeat-o ei doi – adică o poveste deosebită. Altfel nu putea fi atât timp cât Codrin este un tip super meticulos, atent la detalii, perfecționist și nu îi place să îi scape nimic. Mai ales când e vorba de ceva atât de important cum este Oana. Nu știu cum i-a venit ideea dar la un moment dat la luminat ideea de a-i propune căsătorie Oanei. A organizat totul așa ca să o ceară pe Oana în cadrul unui documentar organizat de Honda Europa în Italia (Verona și Veneția). Dar mai bine sa vezi dacât să auzi, nu? Mai jos aveți și filmulețul despre care povestesc ;)
.
Între timp (după ce s-au decis la ziua nunții și au pus la punct toate detaliile) au avut parte de o mare surpriză pe care mi-au comunicat-o cu 2 luni înainte: așteptau un bebe. Am avut mari emoții încă de la momentul pregătirii dacă Oana va rezista emoțiilor, stresului și oboselii zilei de nuntă. Am fost însă surprinsă de buna dispoziție, energie și râsete din toată inima din partea amândorura. Cred că la aceasta au contribuit și prietenii relaxați și bine-dispuși din jurul lor, nașii și părinții. Îmi mai place să gândesc că și fotografii și-au avut contribuția la ziua programată cu atâta minuțiozitate. Dansul, atmosfera, muzica, mâncarea totul a fost gândit și realizat cu mult drag pentru cei care le-au fost alături.
.
Vă mulțumesc pentru onoarea de a fi alături de voi și lui Adi pentru asistență :)
.
Cu drag,
Silvia

***

Monutz & Danutz: Bucuresti

18 June 2011 - Nunta

Monica-Danbysergiioo

Monutz: “Ne-am cunoscut pe 18 august 2002 la mare și de atunci relația noastră a trecut prin mai multe faze: de la dragoste la prima vedere, la o joacă între copii și culminând cu o poveste frumoasă între doi oameni cu suflet de copil încă… :) Au fost 9 ani frumoși cu bune și cu greutăți, dar am trecut împreună peste ele deoarece în frumoasa noastră relație a primat dragostea. De aceea după 8 ani, pe 21 septembrie ne aflam la Barcelona și atunci s-a intamplat cererea în căsătorie. A vrut să mă mai ceara și la Paris (mi-a spus el ulterior), dar i s-a părut prea banal și comun, toată lumea face asta și vroia ceva simplu dar în același timp special. A fost într-adevăr ceva simplu însă foarte special deorece a fost de mai multe ori (adică în fiecare din cele 5 zile în care am stat acolo), dar prima oară a fost și cu inel…”

Dănutz: “Eram după vizita la Acvariu, mâncam ceva și în timp ce ea citea sau era interesată de pozele din aparatul foto i-am scris pe degetul arătător cu pixul: “Marry me”. Cadrul era destul de romantic: marea lângă noi, ploua afară, eram destul de storși de puteri după atâția pești văzuți. A urmat inelul… :). Și reactia ei plină de fericire, entuziasm și multe lacrimi. În altă zi i-am scris pe oglindă din baie același text, în cea de-a 3-a zi i-am pus un bilețel cu “marry me” în cutia de Pringles din care mânca fără să știe și a fost la fel de surprinsă, pe scara rulantă de la metrou când am luat-o în brațe, printr-un sms superb când ne aflam la îmbarcare în aeroport, text pe care ulterior l-am pus și pe invitație: “Ești ca o rază de soare ce străpunge o lume de nori, Ești bucuria pe care o vezi în fiecare zâmbet, ești speranța mea..vrei să fii soția mea? toate acestea au mers direct la suflet,etc.
Suntem două firi cât de cât romantice, apreciem locurile mai puțin aglomerate și natura, dar din când în când mai fugim și la câte o discotecă :) (adică locul unde ne-am cunoscut).
Ne iubim la nebunie și ne dorim foarte mult un bebe (proiect în lucru deja ;) si care sperăm să ne reușească în curând.”
Monutz și Danutz (da, asa se dezmiardă ei doi, și așa am preluat și eu alintul ;)

Aceste suflete de copii și energii vii, pozitive și pline de optimism le-am descoperit în ziua nunții. Cererea în casatorie îi descrie într-un mod surpinzător de bine! Era clar că se iubesc, evident de fericiți, admirativ de dulci. Totuși de câte ori se vedeau se sorbeau din priviri. Nu s-au obosit să spună evidentul (ca și cerutul în căsătorie ;))) De fiecare dată se țineau în brațe. Mereu își spuneau că se iubesc și își reamintea motivul căsătoriei. Am fost plăcut surpinsă la fiecare moment al zilei de bucuria lor, dragostea din ochi și ceva mai rar de întalnit la mirese: Multe au intervenit în ziua nunții însa NIMIC nu a putut să încrețească fruntea Monicăi. Efectiv tot ce a intervenit a lasat-o pe Monica senină și cu zâmbetul pe buze spunea: “E Ok, nu o să mă gândesc acum la aceasta, mâine o să mă gândesc, acum am de gând să mă bucur de ziua nunții :D”.
Ceva cu totul deosebit a fost mașina de epocă Aero cu care ne-am plimbat!!! O bijuterie între mașini atât de bine s-a potrivit stilului Monicăi și lui Dan.
Am petrecut de dimineața până noaptea alături de niște prieteni dragi iar a doua zi seara au venit și la gară să mă petreacă!
Mulțumesc dragii mei pentru prietenie și pentru onoarea de a fi fotograful nunții voastre, și lui Adi pentru asistență.

Cu drag,
Silvia

Laura & Marcel: Bucuresti

18 June 2011 - Nunta

Marcel-Laura-blog

Era noapte. Luna de cristal se oglindea în marea rece urmărind de sus două inimi fierbinţi în briza rece. Cu doar 3 ore mai devreme, Laura, nici nu visa să admire faleza. În acel moment însă, sub acompaniamentul lui Lenny Kravitz, îngâna melodia preferată (Calling all angels). Nu trecuseră decât 7 luni decând Marcel a cunoscut acest înger, pe Laura, şi şi-a dat seama că pe ea o căutase zi de zi, de ani de buni. Ea este cea de care s-a îndrăgostit fără drum de întoarcere. Valurile flămânde le-au transmis sentimentul de implus pasionat şi aşa au decis sub un impuls de moment să se căsatorească civil de ziua Laurei de naştere, iar la cununia religioasă şi la petrecere am avut onoarea sa fiu şi eu prezent alături de ei. O nuntă după visele lor şi deosebită prin statuia umană care primea invitaţii oferind fiecărei doamne o floare, iar în interiorul sălii la intrare, ne-a zâmbit frumos o domnişoară în centrul unei mese mobile  - numită “Masa Divină”, ce oferea fiecărui invitat care intra câte un pahar de şampanie. Încă un lucur neobişnuit a fost furtul miresei. Hoţii au fost poliţişti (prieteni de-ai mirilor ;)))) au furat-o pe Laura iar după o plimbare l-au intrebat pe Marcel dacă are bani. El le-a răspuns “așa şi-aşa”. Interogatoriul a continuat: “mai mutl aşa? sau aşa? :)))”. “Cam aşa” a fost raspunsul lui Marcel şi în acel moment hoţii au decis să îl oblige pe Marcel să îi spună Laurei ce mult o iubeşte? A urmat ceva ce a scos Ohhh-urile sălii. “Draga mea Laura, te iubesc nespus de mult şi aşa va fi mereu. Să ai însă grijă că nu eşti unica fată pe care iubesc. Mai iubesc încă pe cineva la fel de mult – pe fetiţa noastră care în curând (peste două luni) se va naşte!” Într-adevăr, s-a întâmplat ca Laura să rămână însărcinată când deja toate detaliile nunţii erau stabilite. Noroc de rochie că a fost una “adaptabilă” ;)). Aşa că la sesiunea foto am umbalt cu scaunul după noi ca să poată Laura să se mai odihnească ;)
Aşezaţi-vă şi voi cât mai comod în fotolii pentru a vedea fotografiile de nuntă ale Laurei cu Marcel.

.
Mulţumesc pentru onoarea de a fi fotograful nunţii voastre şi lui Alex pentru asistenţă.

.
Cu drag,
Sergio.

Denisia & David: Arad

12 June 2011 - Nunta

Denisia-David-coverr

Denisia și David au fost o mare surpriză pentru mine din multe puncte de vedere, iar aici voi enumera doar câteva. Pe Denisia o știu de peste un an. O față senină de copil entuziasmat, dar in același timp persistentă în ceea ce își dorește cu adevărat ;)) Atitudinea ei nu este una decât plină de pozitivism și mereu caută partea bună a lucrurilor. Nu cred că este genul care se descurajează prea repede. Totuși știu că aceasta relație a început într-un moment în care se simțea descurajată. Și nu cred ca în toată lumea ar exista cineva mai potrivit pentru a-i putea fi alături decât David. Ori de câte ori întâlnește privirea cuiva automat îi răsare pe față un zâmbet sincer, ce merge direct la inimă. Îmi dau seama că nu ia trebuit mult ca să o cucerească pe Denisa (o fire extra-super-sensibilă ;))). Nu cred că a fost o întâmplare nici întâlnirea lor. Pentru că Dumnezeu are un timp pentru fiecare lucru…

“Ne-am cunoscut anul trecut la începutul verii când împreună cu familia am plecat în Viena. Întâmplarea a făcut să stăm chiar la verișorii lui David. Duminică la biserică ne-au și făcut cunoștință. Târziu aveam să-mi dau seama că de fapt toate lucrurile au fost rânduite de Dumnezeu. Tocmai pentru a ne scrie cea mai frumoasă poveste de dragoste. David a apărut în viața mea într-un moment poate nepotrivit. Într-un moment în care nici nu mă gândeam să am o relație. De la început mi-a părut simpatic și săritor. Lucrul care poate mi-a atras atenția cel mai tare la el a fost felul în care se comporta cu frații lui și felul în care relaționau! Mai târziu… după câteva luni… am văzut că are atâtea calități frumoase și are o inimă așa de bună, de curată. Pot spune că relația noastră ca oricare alta a trecut prin furtuni. Dar a trecut prin toate pentru că dincolo de noi, dincolo de dorințele și de plăcerile noastre suntem conștienți de ce înseamnă dragostea curată, adevărata, venită de Sus. Este ceva mai tare ca noi, și care ne ține împreună îndemnându-ne să nu căutam foloasele noastre ci ale celui din jur. Suntem convinși ca Dumnezeu are un plan pentru noi si El ne-a adus să fim împreună.”
Un lucru memorabil de la nunta lor a fost relaționarea lor plina de răbdare, dragoste și înțelegere. Nu începea nici o propoziție fără “Iubire/scump(a/ule)” și cu fiecare moment petrecut alături de ei, aveai impresia ca vezi un episod dintr-o relație care abia a început iar cerul prieteniei lor încă nu a cunoscut nici un norișor. Este o satisfacție enormă sa urmărești așa miri, să fii alături de ei, să ai onoarea de a le păstra amintirile nunții. S-a meritat din plin (și mulțumesc fratelui Denisei, pe post de șofer) ca sâmbăta după nunta din Tg. Mureș să petrec în mașină până spre dimineață pentru ca duminică să pot fi alături de ei. Am apreciat mult atitudinile lor deschise ți pline de căldură față de cei din jurul lor si față de mine. M-am bucurat de îmbrățișările calde și mulțumirile din inimă pentru fiecare care i-a ajutat să iți împlinească visele.
Povestea lor de dragoste și mai exact cum au ajuns la această zi – o puteți vedea mai jos, realizată de alți profesioniști: Medialux din Oradea, față de care avem toată aprecierea și felicitările :)
.
Mulțumesc pentru onoarea de a fi fotograful nunții voastre, și lui David pentru asistență.
.
Cu drag,
Silvia

***

Love Story David & Denisia from Medialux on Vimeo.

Cristina & Cristi: Tg.Mures

10 June 2011 - Nunta

Cristina-Cristi-blogg

Există bine cunoscuta varianta: “S-au întâlnit, s-au văzut, s-au plăcut, s-au luat…” Cristina și Cristi însă au o altă formulă a perechii lor. Se știau de-o viață, însa fiecare era cu viața lui ;)). Într-o zi însa s-au observat într-un alt mod. Adevarul e că a durat ceva vreme până când Cristi și-a adunat curajul necesar să o abordeze pe Cristina, aparent o fire distantă si tăcută. Dar în momentul în care s-au decis să comunice, au și decis să rămână împreună :) Dragostea lui Cristi pentru munte de-odata a fost zdruncinată de o dragoste mult mai mare de Cristina. Pasiunea lui pentru parapantă și motociclete a pălit lângă atracția față de Cristina. Și dacă până atunci ar fi petrecut 99% din timp zburând cu parapanta, brusc și-a dat seama că inima lui zboară 100% când se gândește la Cristina. Totul s-a redimensionat în visările lui Cristi, iar dedicarea lui înnăscută în sfârsit s-a atașat față de cea căreia s-a descoperit dedicat. Așa s-a trezit Cristi lipit de Cristina ireversibil. Să nu credeți că în inima Cristinei lucrurile s-au desfășurat altfel decât foarte intens. Adineaori era veșnic îndragostită de mare și 101% din timp ar fi petrecut pe malul mării. Brusc valuri puternice i-au inundat litoralul simțirilor. Un uragan i-a strămutat tărmurile trăirilor și s-a trezit pe-o insulă unde timpul brusc a căpătat o adâncime profundă. Loc în care a putut petrece 201% din timp contemplând marea dragostei ce a copleșit-o. A înconjurat-o din toate părțile ca pe o insula sensibilă. Cristina, din fire atentă la detalii, și-a dat seama că nu are cum să reziste învolburării pasiunii înlanțuite decât dacă s-ar ridica în zbor alături de cel care a provocat musonii iubirii.  Și nu ar putea supraviețui decât să se lase pradă acestei dezlănțuiri impetuoase a pasiunii.

Aparent Cristina și Cristi nu seamană, însă petrecând alături de ei o zi intensă, ușor am putut descoperi cât de bine se completează. Cât de mult au nevoie unul de celălalt pentru a fi impliniți. Cât de intens le-a sclipit ochii la prima vedere, și cât de ușor Cristina poate uita de emotii atunci când Cristi e alături. M-am bucurat foarte mult să îi revăd pe Roxi & Adi, de data aceasta nași și cei care i-au ajutat împreună cu părinții ca toată nunta să fie așa cum au visat să fie… asa cum puteți vedea și în fotografii.
Multumesc pentru onoarea de a fi fotograful nunții voastre și lui Adi pentru asistență :)
Cu drag,
Silvia

Cristina & Radu: Bucuresti

10 June 2011 - Nunta

Cristina-Radu-bysergio

De multe ori mă gândesc la forţa atracţiei unui om faţă de altul… Cum o fată şi un băiat renunţă la tot pentru a găsi şi mai mult unul lângă celălalt. Şi lumea ce se descoperă dincolo de incidente şi mici neînțelegeri atrage ca un magnet sfidând gravitaţia şi mergând uneori împortriva a tot ce pare logic. Suntem împinşi spre fapte nebuneşti de dragul celuilalt şi micile detalii produc o plăcere nemaiîntâlnită. Ai impresia că ştii de-o viață pe cea cu care mai ieri te sfiai să intri în vorbă. Iar cel de lângă tine parcă îţi citeşte gândurile chiar dacă mai ieri râdeai când auzeai pe cineva vorbind de suflete pereche :))) Uite așa, uşor-uşor simți unirea sufletească care transcende tendinţele de zi cu zi. Oare nu este puţină magie în acest fenomen pe care l-a lăsat Dumnezeu de când lumea şi pământul – totuşi nou de fiecare dată când se întamplă? La această concluzie a ajuns Radu şi suficient a fost pentru ca să se decidă să o ducă pe Cristina în Barcelona la Fântâna Magică pentru a-i povesti (prin semne taince şi ritualuri bine-cunoscute ;)) că doreşte această unire sufletească să devină publică şi oficială. Mai mult de atât, s-au decis ca totul să fie cât se poate de cunoscut pentru toţi prietenii aşa că s-au decis să facă o nuntă mare şi veselă alaturi de naşii fericiți ce au dansat rock la petrecere până când cămaşa  a devenit udă 100%. Magia i-a cuprins pe toţi cu pregătirile şi restul puteţi vedea în fotografii.
Vă mulţumesc pentru onoarea de a fi fotograful nunţii voastre şi lui Marian pentru asistenţă.
.
Cu drag,
Sergio
.
P.S. Radu si Cristina, sincer, abia aștept să se termine sezonul și să ne eliberăm un pic ca să putem juca acel mult așteptat Catan sau Aquaere (jocuri de masă)  împreună cu nașii voștri. Vă îmbrațișez cu căldură.

Alina & George: Bucuresti

4 June 2011 - Nunta

George-Alina-Cover1

 

După cum am promis la cununia Alinei & George, a sosit şi ziua pentru Actul VII – NUNTA ! Dacă ar fi sa aleagă între orice altceva şi o călătorie, George știe ca Alina ar alege călătoria. În aceasta situație, orice bărbat deştept ştie cum ar pune problema pentru a obţine un partener de călătorie ;) Alina & George spun că: “Povestea noastră a început acum 2 ani, cu o mână de ajutor din partea tehnologiei moderne :) N-a durat mult să ne dam seama că ne placem, că ne completăm, că ne potrivim. A fost o surpriză pentru toată lumea felul în care a evoluat relaţia noastră, însă în primul rand pentru noi, iar cel mai greu dintre toate a fost să recunoaştem că ne îndrăgostisem. Însă după ce cu greu am acceptat că ceea ce ne lovise se putea numi “iubire” toate au început să curgă de la sine, să vina peste noi, să ne copleșească.” Aşa s-a născut gândul lui George de a-i propune Alinei cea mai mare călătorie a vieții! Într-o noapte de vineri, 13 august, Alina a acceptat marea provocarea şi de acolo s-a declanşat nebunia organizării acestei călătorii pentru care şi-au cautat cu grija Nașii (prietenoşi şi fericiți), cei care îi vor îndruma în acest voiaj. Iar pentru buna dispoziție, şi-au adunat alături câţiva cavaleri veseli şi o droaie de domnişoare frumoase care au făcut momentele de pornire pe acest drum cu atât mai încântătoare. Chiar dacă Alina cu George spun că: “A fost mai mult decât stresant, a fost mai obositor decât credeam că va fi, însă am trăit cu credinţa că amintirea acelei zile ne va face să zâmbim mulţi ani de acum înainte!” Cât de multe zâmbete ar putea stârni sentimentele de pe faţa părinților lor şi mai ales tatălui Alinei, când dansa cu fiica sa care astăzi era mireasă. Ador astfel de momente, sunt gata să stau ore în şir cu aparatul lângă ochi ca să le surprind! Adevărul era că toată nunta era plina de zâmbete, căci bucuria Alinei şi lui George a copleşit toată sala. Ah da! sala, ca o perla pe malul unui lac, înconjurată de copaci, deci plină de aer proaspăt, împodobita de flori vii înăuntru. Cu terase sub cerul liber, având un acoperiş de mătase suficient de bun încât să facă faţă unei ploi răcoritoare de noapte, după o petrecere atât de caldă.
Vă mulţumesc pentru onoarea de a fi fotograf la nunta voastră şi lui Cristi pentru asistenţă,
.
Cu drag,
Sergio
.
P.S. În dimineața nunții, când eram la Alina acasă şi fotografiam detaliile mi s-a întâmplat cea mai haioasă chestie din viaţa mea de fotograf, când m-am aplecat să fac foto la verighete, pantalonii mei preferaţi au scos un sunet de parcă s-a rupt ceva, cam de vre-o 20 cm în lungime… Aşa a şi a fost. Aceea a fost ultima zi a pantalonilor mei de la Zara… Norocul meu că am aceeaşi măsură cu George, aşa că această nuntă am fotografiat-o  în blugii mirelui :))

.

* * *

La această nuntă, am avut plăcerea să lucrăm cu Zenus Film. O echipa profesională si prietenoasă, veselă și plină de viață şi idei :) Cred că este a treia noastră colaborare cu Florian, pe care îl consider unul dintre cei mai buni videografi de nuntă din România. Cât de bun – vă las să vedeți şi voi.  Eu personal aştept cu mare plăcere fiecare eveniment la care știm că vom face echipa foto-video ;)

.

.

  

 

Alina & Razvan: Cluj

28 May 2011 - Nunta

Alina & Razvan cover

Am stat să mă gândesc ce îmi spune expresia: “Cercetare Interdisciplinară” – nimic. Mă rog, îmi amintește cumva disciplinarea din copilărie, adică nimic romantic. Însă ceea ce pentru mine și poate și pentru alții sună a nimic-interesant, pentru o studentă era visul unei cariere de succes. Nu îmi pot imagina cum anume poate deveni acest domeniu romantic, însă în urma acelor cercetări de studenție, Alina și Razvan au descoperit un domeniu personal, cel al iubirii. Cum fiecare relație este unică în modul său și această diferență de altele o face deosebită, și Alina cu Răzvan își au povestea lor ce atrage admirația și respectul pentru ceea ce au reușit să realizeze în familia lor.
Aceasta a fost a doua nuntă pentru mine în Cluj, și încep să cred că toți Clujenii sunt atât de deosebiți… Am rămas frumos impresionată și anul trecut la nunta la care am fost. Înțeleg că așa sunt oamenii locului iar Alina cu Răzvan sunt exemple de cetățeni ai unui oraș frumos. De dimineață, când l-am întâlnit pe Răzvan, primul gând a fost că ar trebui să îmi fie frică. Cred că are peste 1 metru 90 (cel puțin la 1 jumătate al meu, Răzvan mi se părea mare!) Însă când l-am auzit râzând, m-am simțit imediat în largul meu. Un râs molipsitor, degajat și super sincer!!! Iar când a apărut Alina, m-am simțit chiar în locul meu pentru că în sfârșit am găsit o mireasă cu care să vorbesc fără să mă uit în sus :))) Pe lângă frumusețea ei jucăușă, în sfârșit nu m-am mai simțit așa mică! Nu vă pot explica cât de confortabil te simți alături de ei doi. O relație naturală, plină de sinceritate, curge din ei doi făcând să uiți de cât de mic ești și să te simți de-ai casei :) Iar pe lângă caracterele lor, am descoperit și niște gusturi deosebite. Începând cu rochia diferită de tot ce am avut printre mirese până acum, broșa pentru păr, pantofii (3 perechi! O pereche pentru când nu e obosită, alta pentru când va obosi puțin și alta pentru când va fi foarte obosită :)))), toate detaliile continuând cu buchet și decor de restaurant spuneau despre felul lor de a fi. Despre ceva unic ales și gândit cu grijă minuțioasă. Multă implicare am regăsit și în locațiile alese. La Muzeul Satului din Cluj, într-o bisericuță veche, în care nici măcar nu au încăput toți invitații prezenți, au facut legământul în fața lui Dumnezeu și după aceasta, în aceeași voie bună și multă veselie a continuat petrecerea. Pentru prima oară am avut ocazia să ascult la o nuntă muzică Folk – live. Super atmosferă. Foarte diferit de tot ce am auzit pe la nunți pana acum :)    Nu vă mai țin, vă las să ”simțiți” amintirile nunții la care am avut onoarea să particip ca fotograf și mulțumesc lui Adi pentru asistență :)
.
Cu drag
Silvia.

Cristina & Marius: Bucuresti

14 May 2011 - Nunta

Cristina-&-Marius-cover

“Love has nothing to do with what you are expecting to get, it’s what you are expected to give — which is everything.” (author unknown)
Despre noi… știu sigur că nu o să devenim “serioși” niciodată (și nici nu ne dorim asta) pentru că ne place să trăim fiecare zi cu gura până la urechi. De la Marius (cea mai jovială persoană pe care am cunoscut-o vreodată) nu știi niciodată la ce să te aștepți. E greu de înțeles când vorbește serios sau nu pentru că este extrem de spontan. Nici măcar cererea în căsătorie nu a fost ceva planificat – stăteam împreună în bucătărie și pălăvrăgeam când pe Marius la luminat întrebarea:
- Auzi… noi când mai facem nunta?
- Adică, mă ceri oficial în căsătorie?
- Ei… lasă asta, ce, mai aveai vreun dubiu?
- Stai un pic. Așa, simplu, fără inel?
Cam așa a fost și m-am trezit rapid cu un inel pe deget, făcut “la comandă” din staniolul unei ciocolate de pe masă. Deci… clar, cel mai frumos inel ever, chiar daca nu pot sa îl țin pe deget mai mult de un minut pentru că fac alergie de la el :))).
Aaaa… și dacă vreți să aflați varianta scurta a poveștii noastre fericite, rețeta este foarte simplă:
- se ia cea mai draga verișoara (a mea), prietenă în acelasi timp cu Marius, care ne introduce unul – altuia;
- se petrece una bucată seară împreună la un party, când Marius pare că este “interesat” de o prietena de-a mea, așa că eu mă supăr și devin inabordabilă;
- în ajun de Anul Nou se face un drum surpriză de către Marius pe frig si zăpadă până la munte (unde eu schiam cu prietenii) și se petrece un revelion pe cinste;
- se începe un an nou fericit așa cum de fiecare dată îl începem pentru a mai sarbatori încă un an petrecut împreună.
Și totul se asezonează cu o nuntă ca-n povești (pe care am mai face-o încă o data că ne-am distrat pe cinste) și… iată rețeta fericirii noastre!
Marius, Cristina (și Ira, cațelușa noastră)”

Fiecare avem o listă de priorităţi în capurile noastre. Şi eu am una. Iar în aceasta niciodată nu s-a aflat nimic legat de Hollywood. Chiar dacă îmi plac filmele bune şi înţeleg fenomenul că: “Acolo este leaganul blockbuster-elor”.  Mă înroşesc şi încerc în orice fel să mă ascund atunci când sunt filmată, nu suport să fiu în centrul atenţiei, prefer locul în spatele aparatului foto :D (ei, mai am momente de vitejie când fac pe maimuţa în faţa camerei, însă în general mă sfiesc când cineva îmi acordă atenţie). Din acelaşi motiv nu îmi place să sărbătoresc ziua mea de naştere acasă, prefer să plec undeva şi să fac ceva pentru alţii. Iar în meseria noastră, cu siguranţa găseşti de lucru mereu ;))) Probabil obişnuinţa îmi vine de la părinţii mei care de fiecare data la zilele lor de naştere merg la azilul de bătrâni şi fac acolo masa de sărbatoare pentru toţi. Eu însă îmi petrec ziua la nunţi, e ceva mai vesel :)) Iar cum la nunţile vesele de la Bucureşti se petrece de pe-o zi pe alta, de minune s-a potrivit că anul acesta de ziua lui Adi 14 mai până de ziua mea 15 mai, să fim invitati la nunta Cristinei şi a lui Marius care a durat exact de pe 14 până pe 15 ! Iniţial i-am zis lui Adi să stea acasă, să fie alaturi de familie, însă nu l-am putut convinge, şi a zis că preferă şi el să fie alături de oameni cărora să le poată face ziua mai frumoasă. Şi mi-a fost de maaaaaare ajutor Adi în acea zi şi mie şi lui Marius şi Cristinei. Aşa că în această postare povestesc de 3 petreceri în una. Cele mai distractive la care am fost, dintre care 2 dintre acele 3 erau în cinstea fotografilor :)))
În mod normal nu aş povesti toate acestea dar altfel nu ştiu cum să vă descriu caracterul Cristinei şi al lui Marius plin de farmec şi multă generozitate lipsită de orgoliu. Unde aţi mai vazut ca la o nuntă mireasa să distragă toată atenţia de la evenimentul nunţii ei la oricine/orice altcineva. Nu doar prin amintirea unui alt eveniment, ci chiar prin anunţarea/denunţarea publică a doi omagiaţi/fotografi ce se distrează la nunta lor ?!? Şi aceasta nu este totul. La intersecţia zilelor noastre de naştere, adică la ora 24, au intrat în sala chelnerii cu 2 torturi pentru fotografi !!! Fiecare tort purta numele “inculpatului”. Nici nu ştiu când în loc de aparat m-am trezit cu tortul în braţe ce-mi purta numele :))) Am avut parte de cea mai tare petrecere de zile de naştere ever !!! Şi asta datorită Cristinei cu Marius. Era ca într-o bucată de film “super tare” şi aceasta este wow pentru că mie îmi plac filmele bune. De ce? Pentru că sunt inspiraţionale, aduc încărcatură emoţională, au multe efecte speciale (pe care abia le aștept ;)) și îmi înaripează mintea… Iar uneori, ca odinioară în copilărie, mă visez şi eu în acele imagini, iar noaptea visez ceea ce ziua îmi închipui pentru că încărcătura emoțională transcende ecranul și intră în inima omului.
La o astfel de încărcătură emoţională mă refer când imi amintesc de Cristina şi Marius. Îmi amintesc de nunta lor şi de ei doi ca de un film EXTRAORDINAR/MEGA/FOARTE BUUUUUUN!!! Singura diferență este că tot ce s-a întamplat în ziua aceea a fost “for real” şi nu se poate reface acea zi unică, ieșită din orice tipare. De ce am pomenit de Hollywood mai devreme? Pentru că melodia de slide-show îi poartă numele iar (Michael Buble – unul din interpretii preferati a Cristinei & Marius, care este şi pentru mine unul dintre preferati) spune: “Love what is true and the world will come to you …. Keep it in your head, baby, Hollywood is dead :)))” Hollywood-ul chiar ca ‘pălește’ prin comparaţie cu bucuria autentică la care am participat. Toţi au venit în jurul lor pentru a le urmări Dragostea explozivă. Am rămas cu impresia că am facut parte din ceva mareţ, o senzaţie extraordinară. Şi până acum când mă gândesc la nunta lor, zâmbesc cu gura până la urechi şi mai vreau odată la nunta lor!!! Cel mai frumos lucru însă e ca nimic nu era ca pe platoul de filmare, totul a fost live, improvizat şi trăit la maxim nu doar de actorii principali, Cristina şi Marius, ci şi de toţi cei care i-au înconjurat. De toată lumea care a venit să le fie alături. “Baby Hollywood was there” (sper să nu deranjeze pe nimeni că am schimbat cuvintele ;))
Nu cred că am avut parte de un cuplu mai relaxat şi mai distrat ca ei… Încă de dimineaţă Cristina m-a captat cu un zambet contagios şi o pereche de ochi ameţitor de albaştri. Prindea orice în jurul ei procesând instant pentru a scoate un hi-hi cochet sau un ha-ha exploziv!!! Ca sa nu mai zic de Marius… Din momentul întalnirii şi până noaptea, (a zambit, e putin spus) s-a distrat strigând mereu “Party!!!!” A fost greu de convins să stea serios locului :)))) Imaginaţi-vă cum Cristina se îmbracă, totul frumos și elegant, la care apare Marius, în halat de baie, îndrugând ceva ce se dorea a fi japoneză și gesticulând gălăgios în stil karate =)))) Ca să nu mai povestesc demonstrația “kung-fu-shoes” de la repriza “îmbrăcatul mirelui” =))) În acelaşi spirit am ajuns la biserică (unde Cristina era să leșine, nu ştiu dacă de emoţii sau pentru că nu a apucat să mănânce). Și mai spre seară am ajuns în sfârșit acolo unde se visa Marius încă de dimineață – la Party!!! Decorul tot a fost gandit şi regândit de la frunzele colorate de pe farfurii, până la lumina ambiantă care să se asorteze cu acestea! La intrare am fost surprinsă de o ramă enorma ce încadra câteva rame mai mici cu fotografii de-ale Cristinei cu Marius. Iar dupa scările elegante spre sala invitaţii erau ispitiţi la o masă superbă şi delicioasăăăăăă de dulciuri, în compania unui quartet elegant cu un portofoliu deopotrivă de vesel şi solemn. În zambete şi foarte multa fericire au sosit toţi invitaţii şi a urmat dansul Mirilor. Coreografia, muzica, feţele lor, aplauzele şi strigătele fulminante totul a fost extraordinar!!! Ieşit din orice tipare pot spune că dansul lor a fost printre primele cele mai deosebite, spontane, improvizate dintre cele pe care le-am vazut! E de prisos să vă spun cum a fost… Oooooh, ar fi trebuit să fiţi acolo ca să gustați intensitatea bucuriei, veseliei, emoţiilor! Când a intrat tortul mirilor, superb şi deosebit ca ei doi, aveam pe faţă expresia: “nu se poate… aşa repede a intrat tortul miresei?” Asta chiar dacă era deja spre dimineaţă. Nu am simţit când a trecut timpul şi toţi ne-am fi dorit să mai stăm alături de Cristina şi de Marius, mai ales ca JukeBox făcea sala să freamete de sărit şi petrecerea a ţinut până la 8 dimineaţa :))
Adi, mulţumesc că de ziua ta nu ai stat acasa ci ai venit să te distrezi cu noi ;)) Ca să nu mai pălăvrăgesc mult, luaţi nişte PopCorn şi urmăriți un blockbuster de milioane – Cristina & Marius !!!
.
Cu mare drag,
Silvia & Adi